Consiliul European încurajează aderarea României în 2007

Consiliul European al şefilor de state, desfăşurat săptămîna trecută la Bruxelles, a reconfirmat faptul că vom adera la Uniune în 2007. De altfel, participanţii au anunţat că redactarea Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană va începe pentru ambele state odată, în iulie 2004, astfel încît documentul să fie semnat la începutul lui 2005. La recomandarea Comisiei Europene, procesul de aderare a celor două state va continua împreună, chiar dacă Bulgaria a reuşit să încheie deja negocierile. Totodată, şefii statelor europene au decis să înceapă negocierile de aderare şi cu Croaţia.

Liderii europeni nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la nominalizarea celui care îl va înlocui pe Romano Prodi în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Printre favoriţii pentru acest post se numără preşedintele Parlamentului European, Pat Cox, comisarul european pentru relaţii externe, Chris Patten, premierul irlandez Bertie Ahern, premierul belgian, Guy Verhofstadt, premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul austriac Wolfgang Schussel.

• Acord la Bruxelles asupra Constituţiei europene

Cele 25 de state din Uniunea Europeană extinsă au ajuns la un acord asupra Constituţiei europene, în cadrul summitului de la Bruxelles, susţin surse diplomatice, citate de AFP. "În timpul întîlnirilor bilaterale s-a ajuns la un acord", declară acestea. Ministrul irlandez pentru afaceri europene, Dick Roche, a confirmat, vineri seara, că participanţii la summitul de la Bruxelles au ajuns la un acord asupra primei Constituţii a Uniunii Europene, în urma unor întrevederi bilaterale între preşedinţia irlandeză a UE şi partenerii săi.

• UE va avea propria armată

Liderii europeni au convenit ca, pînă la sfîrşitul anului, să îşi înceapă activitatea o structură militară care să poată planifica operaţiuni autonome ale Uniunii Europene. Totodată, şefii de state din Uniune doresc înfiinţarea, pînă în 2006, a unui centru de operaţiuni pe care UE să îl poată folosi în cazul situaţiilor de criză.

Atît SUA, cît şi aliatul său din Europa, Marea Britanie, s-au opus ideii de creare a unei structuri militare europene, care ar slăbi autoritatea NATO, substituindu-i-se. Diferendul dintre Marea Britanie, pe de o parte, şi Franţa şi Germania, pe de altă parte, a fost aplanat după ce s-a ajuns la un compromis, care stipulează ca noul organism militar să nu concureze cu NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică să fie reprezentată în armata europeană.

• Uniunea Europeană ne cere să intensificăm reformele, în vreme ce Verheugen va inspecta autostrada "Bechtel"

Premierul Adrian Năstase, prezent la Summitul Consiliului European de la Bruxelles, şi-a luat angajamentul ca România să încheie negocierile pînă la sfîrşitul anului, anunţînd că, pînă la finele lunii iunie, vor fi încheiate alte două capitole din cele 6 rămase. Oficialii UE au avertizat România să-şi intensifice eforturile de reformă a administraţiei şi a justiţiei.

De altfel, comisarul pentru extindere, Gunther Verheugen, vizitează în această săptămînă România, pentru a vedea cu ochii săi progresele anunţate de guvern. Interesant este faptul că oficialul european îşi începe vizita în judeţul Cluj, acolo unde au început lucrările la autostrada Braşov-Borş, lucrare alocată fără licitaţie americanilor de la "Bechtel". Derularea contractului cu americanii a stîrnit nemulţumire la Bruxelles, mai ales că Uniunea Europeană finanţează construirea unei autostrăzi paralele, prin Transilvania. Motivul oficial pentru care Verheugen viziteaă Transilvania este reprezentat, însă, de obiectivele de investiţii finanţate prin programul european Phare.

Totodată, comisarul european va fi abordat la Cluj de Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi de Stat, care îi va înmîna o scrisoare deschisă în care reclamă întîrzierea retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist. Comisia Europeană a atras atenţia, în repetate rînduri, că procesul retrocedărilor trebuie finalizat, nu doar pe hîrtie. România continuă să fie una din codaşele Europei în ceea ce priveşte retrocedarea proprietăţilor confiscate. Proprietarii clujeni se plîng că nu le-au fost restituite decît 10% din imobile, 30% din păduri şi 50% din terenuri.