CONSILIUL FISCAL: "În 2019 au fost încălcate aproape toate regulile fiscale"

În etapa de elaborare a bugetului pentru anul 2019, similar anilor precedenţi, s-a încălcat cvasitotalitatea regulilor fiscale, arată Consiliul Fiscal (CF) în raportul anual pe 2019, publicat la finalul săptămânii trecute. De asemenea, raportat la execuţia bugetară, Consiliul Fiscal arată că s-au încălcat ex-post aproape toate regulile fiscale, cu excepţie cele privind cheltuielile de personal.

În documentul Consiliului se afirmă: "Pentru prima dată de la constituirea Consiliului Fiscal, ţinta de deficit bugetar a fost majorată ulterior depunerii proiectului de buget în Parlament, fiind încălcate prevederile art. 15 ale Legii finanţelor publice. (...) Execuţia bugetară relevă nerespectarea ex-post a plafoanelor nominale şi ca pondere în PIB pentru majoritatea indicatorilor (cu excepţia cheltuielilor de personal), chiar dacă valoarea PIB nominal a fost net superioară celei estimate iniţial (+37,3 mld. lei). Practic, la elaborarea, respectiv în execuţia bugetului pentru anul 2019 au fost eludate majoritatea regulilor fiscale consfinţite de legislaţia europeană şi cea naţională (LRFB)".

Raportul mai arată că "în ceea ce priveşte relevanţa regulilor bugetare şi angajamentul faţă de respectarea disciplinei fiscale, se poate aprecia că, de la elaborarea LRFB (Legea responsabilităţii fiscal-bugetare) în anul 2010 şi până în prezent, regulile fiscale au exercitat o constrângere slabă asupra decidenţilor de politici fiscal bugetare", în condiţiile în care regula privind deficitul structural (obiectiv pe termen mediu de -1% din PIB) a fost încălcată începând cu anul 2016, fără a fi prevăzută explicit calea de ajustare la OTM (obiectivul pe termen mediu).

"Practic, singura ancoră a politicii fiscal-bugetare a fost reprezentată de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv", spune Consiliul Fiscal.

În analiza privind trăsăturile politicii fiscal-bugetare, CF mai arată că vulnerabilităţile construcţiilor bugetare din ultimii trei ani au fost amplificate de tăierile de taxe operate de PSD. CF arată că după reducerea deficitului de la 9,1% în 2009 la 0,6% din PIB în 2015, anii 2016-2019 au marcat inversarea acestei tendinţe, înregistrându-se o creştere importantă a deficitului bugetar faţă de anul 2015, pe fondul scăderii masive a veniturilor (cu 3,8% în anul 2019 comparativ cu 2015), "anulându-se astfel parţial şi de o manieră abruptă, rezultatele procesului de consolidare fiscală" operat după marea criză financiară.

Astfel, în perioada 2016-2019, conduita politicii fiscale a devenit expansionistă, impulsul fiscal fiind puternic pozitiv, însumând 3,9 pp din PIB, depăşind semnificativ limitele impuse de respectarea OTM în condiţiile în care din anul 2017 România a fost plasată în braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, ce impune limita de deficit de 3% din PIB.

"Două vulnerabilităţi importante ale construcţiilor bugetare din ultimii ani au fost reprezentate de a) nivelul foarte redus al veniturilor fiscale comparativ cu celelalte ţări din UE şi de b) rigidizarea tot mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare, ponderea cheltuielilor cu salariile şi pensiile depăşind în prezent 75% din veniturile fiscale. Ambele elemente sunt de natură să micşoreze semnificativ marja de manevră a decidenţilor de politici fiscal-bugetare. În perioada 2016-2019 aceste vulnerabilităţi au fost amplificate de reducerea semnificativă a impozitării iniţiată prin noul Cod Fiscal aplicabil din anul 2016, relaxare fiscală de altfel continuată ulterior, precum şi de majorările accelerate ale salariilor din sectorul public", arată CF.

• CF: "Este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne"

Mai departe, potrivit Raportului anual al CF, în etapa de elaborare a bugetului pentru anul 2019, similar anilor precedenţi, s-a încălcat cvasitotalitatea regulilor fiscale privind:

‣ prezentarea unui calendar de ajustare prin care deficitul structural anual converge către OTM, agreat cu instituţiile Uniunii Europene (art. 7 litera c), măsuri de corectare a deviaţiei de la OTM (art. 14 alin. 1) şi calea de ajustare către OTM (art. 26 alin. 3);

‣ creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice (art. 12 litera d));

‣ termenul de elaborare a strategiei fiscal-bugetare (art. 26 alin. 1), atestarea conformităţii SFB (Strategiei Fiscal-Bugetare) şi cadrului fiscal-bugetar asociat cu LRFB (art. 29 alin. 4);

‣ obligaţia Guvernului de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile, regulile fiscale şi orice alte prevederi ale LRFB (art. 30 alin. 4), iar în lipsa conformării cu acestea, declaraţia de conformitate să menţioneze abaterile, măsurile şi termenele prin care Guvernul va asigura conformitatea cu acestea (art. 30 alin. 5);

Totodată, arată CF, raportat la execuţia bugetară, s-au încălcat ex-post aproape toate regulile fiscale (exceptând cele privind cheltuielile de personal - în termeni nominali şi procent din PIB), respectiv:

‣ soldul BGC ca nivel exprimat atât ca procent în PIB, cât şi în termeni nominali (art. 12 lit. a), respectiv lit. b) şi soldul primar al BGC (art. 12 lit. b);

‣ încadrarea în plafoanele nominale stipulate de OUG nr. 14/2019 pentru cheltuielile totale, nete de asistenţa financiară din partea UE şi a altor donatori (art. 12 lit. c);

‣ interdicţia de a majora, în contextul rectificărilor bugetare, cheltuielile totale ale BGC (nete de asistenţa financiară din partea UE şi a altor donatori), exceptând situaţia în care aceasta se realizează exclusiv pentru serviciul datoriei publice sau plata contribuţiei României la bugetul UE (art. 24).

"Practic, creşterea cheltuielilor totale a fost rezultatul subdimensionării semnificative în bugetul iniţial a cheltuielilor cu asistenţa socială, cu bunurile şi serviciile, precum şi a celor de capital", mai spune Consiliul.

• Raportul CF - o analiză a modului în care România a ajuns la un deficit bugetar de 4,6% în 2019

Bugetul general consolidat pentru anul 2019 (în varianta sa actualizată din 9 martie 2019) a fost fundamentat pe un scenariu de evoluţie macroeconomică care estima o creştere în termeni reali a PIB de 5,5%, ţinta de deficit bugetar fiind proiectată în termeni cash la 2,76% din PIB (comparativ cu un deficit de 2,82% din PIB în 2018), respectiv un deficit în termeni ESA de 2,78% din PIB, în scădere comparativ cu estimarea de la acea dată pentru anul anterior (2,88% din PIB).

Execuţia bugetară finală a consemnat depăşirea semnificativă a ţintei de deficit bugetar, potrivit metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un nivel de 4,56% din PIB, respectiv 48,3 mld. lei (comparativ cu o proiecţie de 28,25 mld. lei), în contextul unui PIB nominal cu 37,3 mld. lei mai ridicat comparativ cu cel avut în vedere la fundamentarea bugetului iniţial.

Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar s-a adâncit la 45,5 mld. lei, respectiv, 4,29% din PIB, semnificativ peste nivelul proiectat în bugetul iniţial şi depăşind cu 1,3pp din PIB limita prevăzută de braţul corectiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, de 3% din PIB.

"Consiliul Fiscal constată permanentizarea situaţiei de inoperabilitate de facto a cadrului fiscal-bugetar bazat pe reguli stipulate atât în LRFB, cât şi de Tratatele europene la care România a aderat. De altfel, conduita neconformă a politicii fiscale din România şi nerespectarea tratatelor europene în domeniu au fost sancţionate la nivelul Comisiei Europene, prin deschiderea procedurii de deficit excesiv - componentă a braţului corectiv a Pactului de stabilitate şi creştere (PSC) - la adresa României în martie 2020 după ce, începând cu anul 2017 a fost plasată în procedura de deviaţie semnificativă de la OTM - componentă a braţului preventiv al PSC, autorităţile române ignorând toate recomandările CE din perioada 2017-2019 privind reducerea deficitului structural", arată CF.

Consiliul Fiscal mai spune în raport că nerespectarea regulilor fiscale este evidenţiată prin uşurinţa cu care Guvernul şi-a asumat de fiecare dată derogările de la regulile fiscale consfinţite de LRFB cu ocazia elaborării bugetului iniţial şi a celor două rectificări din anul 2019.

CF mai arată că datoria publică ar putea să crească la peste 54% în 2021 sau chiar mai sus dacă rata de creştere a PIB va fi sub potenţial. Necesarul de finanţare este estimat să rămână ridicat, peste capacitatea de finanţare a sistemului bancar din ţara noastră.

"Conform calculelor CF, este previzionată o creştere accelerată a datoriei publice pe parcursul următorilor 2 ani până la nivelurile de 45,9% din PIB în 2020, respectiv 54,3% din PIB în 2021, fiind depăşite pragurile de 45% şi 50% prevăzute de LRFB. În condiţiile unor scenarii mai nefavorabile privind rata reală de creştere a PIB şi evoluţia ratei dobânzii, gradul de îndatorare ar putea ajunge la 56,7%, valoare situată în apropierea nivelului de referinţă de 60% conform procedurii de deficit excesiv. Totodată, este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costurilor de finanţare. În acest context, o resursă importantă de finanţare a economiei, începând din 2021, poate fi planul de redresare economică propus de CE, prin care România să beneficieze de circa 33 mld. euro", se arată în raportul Consiliului.

CF mai arată că "nu stocul datoriei publice este cea mai mare problemă pentru finanţele publice, ci deficitele mari şi în creştere, presiunile foarte mari pe bugetul public, care reclamă corecţii majore în anii ce vin".