CONSTANTIN BUCUROIU, PREŞEDINTELE ASIAA: "Industria de apărare are nevoie urgent de finanţare"

Reporter: Domnule preşedinte, care sunt problemele cu care se confruntă industria naţională de apărare?

Constantin Bucuroiu: Înainte de a vă prezenta pe scurt problemele cu care ne confruntăm, ţin să arăt că Alianţa Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică doreşte să realizeze, împreună cu actuala conducere a Ministerului Economiei, un program menit să ducă la relansarea şi modernizarea acestui sector de activitate. De aceea, am solicitat ministrului Claudiu Năsui o întâlnire, în regim de urgenţă, deoarece problemele sunt multiple şi rezolvarea lor nu mai poate fi amânată.

Prima solicitare a noastră priveşte contractele şi comenzile pe care companiile din industria de apărare ar trebui să le primească din partea Ministerului Apărării Naţionale. Dorim ca din cei 2% alocaţi MApN pentru înzestrarea Armatei, o sumă cât mai mare să se întoarcă în bugetul public prin achiziţii din industria militară autohtonă sau prin comenzi în compensare prin legea offset pentru achiziţiile din import. De asemenea, este nevoie de continuarea acordării de fonduri pentru investiţii, prin aport la capitalul social, în vederea retehnologizării, modernizării societăţilor pentru a face faţă concurenţei pe piaţa mondială, alocările urmând a se face exclusiv prin majorarea participaţiei statului la capitalul social.

Reporter: Cum se va împăca acest punct cu faptul că mai sunt companii din industria de apărare care înregistrează datorii către bugetul de stat?

Constantin Bucuroiu: În primul rând prin anularea de către Guvern a datoriilor istorice. În acest sens solicităm să fie aplicate prevederile HG HG 979/2000 sau datoriile respective să fie transformate în acţiuni ale statului la respectivele companii. Acest lucru este posibil ţinând cont şi de faptul că în multe dintre societăţile din industria de apărare, statul este acţionar majoritar. Rentabilizarea companiilor s-ar mai putea face şi prin deblocarea, în regim de urgenţă, a vânzărilor şi închirierilor activelor disponibile, scoase din inventarul capacităţilor din industria de apărare. Companiile din domeniu sunt sufocate de costuri generate de administrarea unor terenuri (zeci de hectare) şi clădiri neutilizabile, cheltuieli cu întreţinere spaţii, pază, etc.. Apoi ar fi necesară includerea operatorilor din industria de apărare printre beneficiarii taxării inverse a TVA-lui. Aceas­tă prevedere ar urma să se aplice şi în cazul vânzărilor şi închirierilor activelor disponibile neutilizabile pe care le au în patrimoniu societăţile respective. Totodată, considerăm că este necesar să se impună acordarea, fără scrisori de garanţie, a unui avans de 30% la contractele din partea instituţiilor militarizate: MApN, MAI, SPP, SIE, SRI, etc..

Reporter: Sunt de ajuns aceste măsuri pentru a da o gură de oxigen industriei de apărare?

Constantin Bucuroiu: Da, dar ele trebuie completate şi cu altele. De exemplu, imediat după aprobarea bugetului de stat, bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiilor cu capital majoritar de stat din industria de apărare pentru anul 2021 să fie aprobate cu celeritate, pentru a porni investiţiile de care avem nevoie. Ar mai fi nevoie de operarea anumitor modificări legislative. De exemplu modificarea legii 232/2016, apoi normele privind exceptarea industriei de apărare de la OG 26/2013 şi Legea 109/2011, privind guvernanţa corporativă, etc.. De asemenea, avem nevoie ca finanţarea organigramei de avarie (nucleu) să se facă nu doar conform Legii 232/2016, ci şi raportat la programele societăţilor, în funcţie de cerinţe şi complexitatea produselor pe care le execută.

Reporter: Are industria naţională de apărare personalul necesar să implementeze proiectele de care au nevoie forţele armate ale ţării?

Constantin Bucuroiu: În acest domeniu, confirm că ne confruntăm cu o lipsă de personal calificat şi de aceea considerăm că este nevoie de o politică de personal adecvată la nivel naţional. Prin această politică trebuie să stabilim cum rezolvăm atragerea către industria de apărare şi aeronautică a forţei de muncă tânără specializată, atâta timp cât salariile sunt la nivel minim, salarii care nu asigură un trai decent lucrătorului şi familiei. Propunerea noastră este de parteneriat: autoritatea naţională de formare profesională- licee- societăţile din industria de apărare, în sistem dual cu finanţare de la bugetul public pe baza unui program denumit "Prima slujbă".

Reporter: Referitor la veniturile angajaţilor, cum vedeţi rezolvarea situaţiei actuale?

Constantin Bucuroiu: Angajaţii din industria de apărare beneficiază de o salarizare situată mult sub media pe economia naţională. De aceea, propunem aplicarea şi în acest domeniu a condiţiilor de impozitare similare industriei IT, respectiv scutirea de impozit pentru veniturile realizate de personalul angrenat în această ramură, situaţie în care vom putea atrage spre această industrie personal tânăr calificat la locul de muncă sau cu studii medii şi superioare. Responsabilitatea noastră este să facem lucrurile în aşa fel încât salariaţii noştri să nu aibă de suferit, să fie apărate locurile de muncă, să fie asigurat un trai decent. Eu nu pot merge la preşedintele ţării sau să mă adresez Consiliului Suprem de Apărare a Ţării ori comisiilor parlamentare până când nu iau act de cunoaşterea gândirii, programului celui care patronează sectorul industrial de apărare. Nu poţi pune carul înaintea boilor şi să mergi să spui că lucrurile nu merg bine. În această perioadă în care se vorbeşte despre tăieri şi despre îngheţarea salariilor, dacă nu rămânem echilibraţi, avem de pierdut. Avem unităţi care merg mai bine, altele bine, mai puţin bine şi rău. Trebuie să ne gândim la toţi cei 11.700 de lucrători din industria de apărare. Speranţa salariaţilor noştri stă în noi şi de aceea nu ne permitem să greşim. S-au făcut destule greşeli în timp, nu mai avem dreptul să greşim. Noi nu suntem oameni de partid, politica noastră este una singura: politica salariatului. Însă este cert că industria de apărare are nevoie urgent de finanţare.

Reporter: Vă mulţumim.