CONSTANTIN TRIHENEA: "Hidroelectrica" nu are mijloace să întrerupă contractele bilaterale de vânzare a energiei

"Hidroelectrica" nu are mijloace pentru modificarea sau întreruperea contractelor directe de vânzare a energiei, care sunt încheiate, "poa-te", pe o perioadă "prea mare", a declarat, ieri, directorul general al producătorului de energie, Constantin Trihenea, citat de Mediafax: "Noi nu avem mijloace să modificăm, restrângem sau anulăm contractele comerciale, pentru a obţine preţuri mai bune pentru < Hidroelectrica >. Poate termenele din contracte sunt prea mari".

Compania a preluat aceste contracte, încheiate în perioada 2000-2004, iar în anul 2009 a prelungit jumătate din înţelegeri până în 2018.

La finele lunii septembrie, compania a activat clauza de forţa majoră şi a redus cu peste 30% livrările de energie prevăzute în contractele directe, din cauza secetei care a dus la scăderea rezervelor de apă.

Potrivit domnului Trihenea, de la sesizarea situaţiei de forţă majoră până la activarea acestei clauze au trecut trei luni, timp în care compania a acumulat pierderi.

Comisia Europeană analizează contractele încheiate între "Hidroelectrica" şi cei doi furnizori - "Arcelor Mittal" Galaţi şi "Alro Slatina" - dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, motivând că acordurile prevăd tarife sub nivelul pieţei.

Tema contractelor bilaterale este dezbătută la nivel politic şi al societăţii civile încă din 2006. "Hidroelectrica" a fost acuzată că vinde energie către mai mulţi furnizori prin contracte confidenţiale, la preţuri mai mici decât cele din piaţă şi care sunt renegociate anual.

Ministerul Economiei a anunţat, în 2006, că intenţionează să facă publice prevederile acordurilor bilaterale încheiate de "Hidroelectrica", însă firmele care cumpărau energia s-au opus şi contractele au rămas confidenţiale. Trei ani mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să facă public modul în care se vinde energie şi să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalităţi, dar şi această iniţiativă a rămas fără rezultat.

În cele din urmă, la jumătatea acestui an, informaţii din aceste acorduri bilaterale, precum preţurile de vânzare, au fost făcute publice de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în cele mai importante companii energetice de stat.

Parlamentul European a adoptat, în septembrie, un raport privind transparenţa pieţei de energie, care va obliga comercianţii de energie en-gros să facă publice date din acordurile încheiate şi să se înscrie într-un registru unic, la nivel european.