English
Ambiţioasa chemare la consultări a liderilor partidelor politice a fost ambiţioasă şi atît. Ea nu a făcut decît să accentueze şi mai mult divergenţele dintre partidele politice, în sensul în care s-a dovedit că nici măcar Alianţa DA nu mai vorbeşte aceeaşi limbă, nicidecum întreaga coaliţie de guvernămînt sau, aşa cum se spera, toate forţele parlamentare.
Discordiile au vizat toate problemele în discuţie, fără excepţie. Aşa cum era de aşteptat, legile securităţii naţionale s-au aflat pe primul loc. Tensiunea se crease între PNL şi PD, implicit Băsescu, o dată ce liberalii au acuzat proiectele că încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. În plus, PNL a cerut desecretizarea tuturor proiectelor de lege, nu numai a proiectului-cadru privind strategia de securitate.
Medierea sperată de Băsescu s-a blocat de poziţia fermă a primului ministru Tăriceanu. "Considerăm că o astfel de dezbatere trebuie să fie publică, nemaivorbind de faptul că, în propunerea avansată de preşedinte, legile trebuiau să se discute întîi în Parlament, într-un cadru închis, ulterior să fie avizate de CSAT şi abia apoi să devină publice", a declarat premierul la finalul consultărilor. În replică, şeful statului a devenit acid, afirmînd, cu trimitere evidentă la liberali, că "s-a declanşat o campanie lipsită de fair-play" şi că "este lipsit de eleganţă să atribui paternitatea acestor legi preşedintelui". Calea de mijloc pe care a ales-o Băsescu şi care, probabil, va fi contestată, a fost să înmîneze pachetul de legi privind siguranţa naţională şi liderilor partidelor parlamentare, care urmează să trimită observaţii. Cît despre dezbaterea publică, aceasta va avea loc după ce proiectele primesc girul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În orice caz, şeful statului a ţinut să sublinieze, probabil marcat de campania declanşată în presă, că aceste proiecte de lege reprezintă doar o formă brută, realizată de experţii din instituţiile de resort, şi că el nu îşi "asumă" prevederile, acestea urmînd să fie supuse dezbaterii publice.
• Modificarea Constituţiei, un fel de pisică pe care şi-o arată PD şi PNL
Al doilea subiect arzător pe agenda consultărilor a fost modificarea Constituţiei. Propunerea a fost avansată în ultima vreme de PNL şi avea strînsă legătură cu aceleaşi legi ale securităţii. Pe fondul mai larg invocat de liberali, al necesităţii modernizării Legii fundamentale o dată cu apropierea de Uniunea Europeană, alături şi de alte teme des întîlnite pînă acum de genul parlament unicameral şi alegeri uninominale, noutatea cu care au venit liberalii a fost ca serviciile secrete să se afle în subordinea primului ministru şi nu a preşedintelui. Mai mult, ei au solicitat chiar ca preşedintele ţării să nu mai fie ales prin vot direct ci de către Parlament, în sensul diferenţierii clare între atribuţiile şefului statului şi ale premierului.
Ofensiva PNL a venit mai ales pe fondul încetării discuţiilor de fuziune cu democraţii. Ei erau nevoiţi să găsească o atitudine care să îi scoată din umbra preşedintelui şi s-au hotărît să-l atace, solicitînd diminuarea puterii acestuia.
Medierea prezidenţială s-a lovit de divergenţele dintre partide. Soluţia care s-a găsit a fost aceea a înfiinţării unei comisii paritare din care să facă parte reprezentanţi ai tuturor partidelor şi care să studieze eventualele modificări ale Constituţiei.
• Legea minorităţilor, ca de obicei în suspensie
Nici pe marginea legii minorităţilor nu s-a ajuns la o concluzie, lucru pe care probabil că îl aştepta toată lumea. Partidele şi-au menţinut cu fermitate poziţiile exprimate anterior, preşedintele Băsescu putînd doar să roage PD şi UDMR să încerce o soluţie de mijloc. Emil Boc, preşedintele PD, s-a arătat, însă, foarte hotărît să nu cedeze, arătînd că prevederi precum crearea unui Consiliu al Autonomiei Culturale sau dreptul minorităţilor de a da aviz pentru numirea unor funcţionari publici nu sînt prevăzute nicăieri în Constituţiile ţărilor din Uniunea Europeană.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
