CONSUMATORII ADRESEAZĂ ÎNTREBĂRI, CA REACŢIE LA RAPORTUL CURŢII DE CONTURI DESPRE ACTIVITATEA ANPC Cesionarea creanţelor de către bănci - un subiect încă tulbure pentru debitori

Debitorii bancari, în special cei care au credite în franci elveţieni, au reacţionat la Raportul publicat recent de Curtea de Conturi referitor la activitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Cosumatorilor (ANPC) din perioada 2015-2019, care evidenţiază, printre altele, existenţa unor presiuni cu care se confruntă, în unele cazuri, personalul ANPC în derularea activităţii de control şi supraveghere a pieţei financiare.

Printre altele, raportul Curţii de Conturi arată: "Auditul a remarcat faptul că au existat cazuri în care comisarii din cadrul serviciului de produse şi servicii financiare au fost supuşi unor presiuni (ameninţări şi plângeri penale) atât din partea petiţionarilor, cât şi din partea operatorilor financiar-bancari verificaţi. Totodată, au existat situaţii de obstrucţionare a verificărilor ori atitudini arogante şi opozabile din partea operatorilor verificaţi la adresa comisarilor ANPC. În concluzie, legislaţia incidentă domeniului auditat a fost, în perioada 2015-2019, cel puţin «relaxată», fapt care a avut un impact negativ asupra activităţii desfăşurate de către comisarii ANPC, astfel că, din această cauză, în unele situaţii, prin rezultatele controalelor efectuate de către comisari, nu s-a reuşit îndeajuns protejarea consumatorilor afectaţi de comportamentul al unor operatori. Totodată, legislaţia incidentă nu protejează îndeajuns personalul ANPC pentru a evita situaţiile în care acesta este agresat, ameninţat sau intimidat. (...)

Ca urmare a analizei activităţii ANPC în domeniul serviciilor financiar-bancare, auditul a remarcat faptul că această activitate nu s-a desfăşurat la eficacitate din mai multe considerente, printre care şi existenţa unor lacune în legislaţie, ca de exemplu faptul că Legea nr. 193/ 06.11.2000 nu prevede restituirea de către operatorii financiar-bancari a sumelor percepute ca urmare a introducerii în contractele de credit a unor clauze abuzive. Această lacună legislativă a creat premisele respingerii în instanţă a solicitărilor ANPC de a restitui consumatorilor sumele percepute ca urmare a unor clauze abuzive introduse în contracte. (...)

De asemenea, auditul a remarcat următoarele imperfecţiuni ale legislaţiei incidente: Deşi entităţile de recuperare creanţe au funcţionat pe piaţa românească încă din anul 2006, fenomenul prin care tot mai mulţi creditori au cesionat creanţe către entităţile de recuperare creanţe luând amploare după anul 2011, activitatea acestor entităţi de recuperare creanţe nu a fost reglementată până la apariţia OUG nr. 52/2016;

În consecinţă, lipsa unui cadru legislativ până la apariţia OUG nr.52/2016 a generat funcţionarea pe piaţa românească în perioada 2006 - 2016, a entităţilor de recuperare creanţe fără ca activitatea lor să fie reglementată, supravegheată, controlată, ceea ce a făcut imposibil un echilibru în relaţia contractuală dintre consumatori şi entităţile de recuperare creanţe. (...)

În concluzie, abia de la 1 ianuarie 2017, odată cu transpunerea legislaţiei europene în cea naţională, entităţile neînregistrate la ANPC nu au mai avut posibilitatea desfăşurării de activităţi de recuperare creanţe. ANPC a fost şi este singura instituţie abilitată să verifice modalitatea prin care firmele de recuperare creanţe au procedat la recuperarea acestora".

În acest context, consumatorii întrea­bă cine răspunde pentru neregulile sesizate de Curtea de Conturi şi adresează, public, următoarele întrebări:

1Societatea comercială poate cesiona creanţe bancare, presta activităţi de recuperare credite, executări, evacuări silite etc., în condiţiile în care aceste activităţi nu au fost reglementate până în anul 2016 şi au ca izvor de drept activităţi prestate înainte de 2016?

2Care este sancţiunea pentru prestarea de activităţi în lipsa unui cadru legislativ? Cine trebuie să constate şi să aplice legea?

3Actele, contractele, orice alte documente, executările silite, evacuările, ce vizează activitatea prestată în lipsa reglementarilor legislative pentru recuperatori de credite, sunt lovite de nulitate?

4Care sunt instituţiile, autorităţile de stat împotriva cărora ne putem îndrepta pentru admisibilitatea prestărilor de activităţi în afara legii?

5Se impune adoptarea de către stat a unor măsuri de urgenţă pentru protejarea celor abuzaţi de actualii recuperatorii de credite şi foştii cămătari?"

Amintim că, în ultimii circa doi ani, Dumitru Manţu, comisar în cadrul Comisariatului Judeţan pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa, cunoscut pentru sancţiunile drastice aplicate OTP Bank şi Bancpost, a avertizat în mai multe ocazii asupra faptului că ANPC nu şi-a îndeplinit activitatea aşa cum ar fi trebuit.

În ianuarie 2019, comisarul Manţu scria: "De 12 ani de când activez în sistemul public, vă asigur, cu deplină sinceritate, că nu cunosc să fi existat vreun preşedinte, indiferent din ce partid politic a făcut parte, pentru care consumatorii să reprezinte cu adevărat o prioritate, care să-şi îndeplinească funcţia publică de conducere cu demnitate, veridicitate si cu sentimentul sacru al responsabilităţii şi al datoriei".

Printre altele, comisarul vorbea despre incompetenţa sau neglijenţa în serviciu, precum şi despre încălcarea altor dispoziţii legale ce impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

Avertizarea citată sublinia: "Deşi avea la dispoziţie toate pârghiile legale necesare, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin funcţiile de conducere, nu a întreprins demersurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru ocrotirea interesului public prin verificarea respectării legislaţiei specifice protecţiei consumatorilor în cadrul contractelor de credit încheiate de consumatori în perioada 2005-2008 şi pentru dispunerea măsurilor de limitare a consecinţelor prestării serviciilor financiare care nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile legale".

Conform lui Sorin Manţu, şefii ANPC "au ales să protejeze în continuare interesele instituţiilor de credit şi au arătat lipsa voinţei în a-şi îndeplini atribuţiile şi în a veni cu adevărat în sprijinul consumatorilor ale căror vieţi au fost afectate de încălcările legislaţiei privind protectia consumatorilor de către institutiile de credit".

Un alt aspect privind protecţia consumatorilor care, în opinia comisarului Manţu, a fost abordat de conducerea Autorităţii contrar atribuţiilor prevăzute de lege este modalitatea în care au fost cercetate contractele de credite acordate în franci elveţieni: "În acest sens, a fost iniţiat în anul 2015, doar de către Autoritatea Centrală, un control tematic, anunţat si în mass media, al cărui rezultat nu a fost făcut public şi nici nu a fost menţionat în raportul de activitate pe anul 2015. Conducerea Autorităţii nu a mai fost de acord cu desfăşurarea controlului tematic pe motiv că erau iniţiate în instanta de judecată dosare pe clauze abuzive privind prevederile contractuale aferente obligativităţii plăţii în moneda CHF, în care a fost acordat creditul. Controlul tematic nu a fost finalizat, astfel încât nu s-a mai cercetat modalitatea de acordare a creditelor în moneda CHF si faptul că băncile au utilizat instrumente financiare derivate, de genul contractului swap pe rata dobânzii şi pe deviza/moneda CHF, pentru a-şi acoperi expunerea la riscul de schimb valutar".

În luna mai anul acesta, funcţionarul ANPC a arătat, într-o nouă avertizare publică, faptul că ANPC nu are pârghii legale să poată sancţiona persoanele juridice din afara ţării care prestează servicii pe teritoriul ţării noastre şi care acţionează contrar interesului consumatorilor.

În concluziile din nota de fundamentare primită la Redacţie se arată că nu există nicio prevedere în legislaţia naţională sau europeană care să legifereze competenţa Autorităţii în a aprecia existenţa contravenţiilor, aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale şi referitor la efectele juridice ale contravenţiilor săvârşite pe teritoriul României pentru nerespectarea legislaţiei naţionale de către persoane juridice care nu au sediul în România.

Conform Raportului Curţii de Conturi, la data începerii misiunii de audit, din cele 12 posturi aprobate la nivelul Serviciului pentru derularea procedurilor privind intermediarii de credite, doar un singur post era ocupat, "de la înfiinţarea structurii cu atribuţii în ceea ce priveşte activitatea entităţilor de recuperare creanţe, Compartimentul recuperare creanţe şi ulterior Serviciul recuperare creanţe func­ţionând cu un singur post ocupat".

În perioada 19.02.2018 - 23.02. 2018 au fost verificate zece entităţi de recuperare creanţe, constatându-se abateri la cinci dintre acestea, fiind aplicate patru sancţiuni, din care trei avertismente şi o amendă contravenţională în valoare de 30.000 de lei, arată Raportul citat.

Acesta subliniază că numărul de cazuri derulate în cursul anului 2018 de către entităţile de recuperare creanţe aflate în evidenţa ANPC a fost de 4.051.089 de cazuri, pentru care entităţile de recuperare creanţe au desfăşurat activităţi de recuperare a creanţelor în baza contractului de mandat acordat de instituţiile financiar-bancare/nebancare, în creştere cu circa 14% faţă de anul 2017, când au fost înregistrate un număr de 3.550.709 de cazuri.

La nivelul ANPC se estimează un număr de cel puţin 1,1 milioane de consumatori care figurează în evidenţele entităţilor de recuperare creanţe, ţinând cont de numărul de cazuri derulate şi raportate de entităţile de recuperare creanţe.

Sumele recuperate în cursul anului 2018 au totalizat 1.995.001.324 lei (echivalentul a 420.000.278 euro), reprezentând suma totală recuperată de către entităţile de recuperare creanţe, din care 1.369.474.661 lei (echivalentul a 288.310.454 euro) este suma recuperată ca urmare a obţinerii drepturilor asupra unor debite scadente ce rezultă din contractele de credit încheiate cu consumatorii, potrivit Curţii de Conturi. Aceasta arată că sumele colectate de către entităţile de recuperare creanţe aflate în evidenţa ANPC au crescut la 1,36 miliarde lei în 2018 faţă de 1,19 miliarde lei în anul precedent.