Contradicţia din UE între ţintele de deficit şi investiţiile verzi

Regulile fiscale propuse de Comisia Europeană pun în pericol investiţiile publice necesare pentru combaterea schimbărilor climatice şi, dacă ar fi aplicate, ţara noastră şi-ar putea creşte cu doar 1% alocarea pentru investiţii verzi, fără a pune în pericol ţinta de deficit bugetar, se arată într-un studiu efectuat de New Economics Foundation.

"Includerea unor reguli uniforme privind datoria şi deficitul, susţinute de Germania şi alte ţări puternice, ar menţine aceleaşi principii economice care au menţinut Europa la pragul sărăciei în ultimul deceniu. În plus, aceste reguli ar duce la nevoia unor ţări de a introduce măsuri de austeritate, care nu au avut efectul scontat în trecut. (...) Normele fiscale propuse de UE vor duce, de asemenea, la o mai mare divergenţă economică între ţări. Ţările mai bogate, care au o capacitate mai mare de a se împrumuta în cadrul regulilor fiscale, vor putea să aloce sume considerabile pentru investiţiile publice verzi şi pentru stimularea eficientă a creşterii economice. În schimb, restul statelor membre UE vor cunoaşte restricţii cu privire la proiectele finanţate. Regulile fiscale ale UE sunt construite pe aşa-numitele criterii de la Maastricht care impun guvernelor să menţină deficitele bugetare şi datoria publică sub 3%, respectiv 60% din PIB. Cu toate acestea, propunerea Comisiei privind regulile fiscale introduce o nouă abordare de clasificare a ţărilor pe baza unei analize a sustenabilităţii datoriei (ADD), împărţindu-le în grupuri cu risc ridicat, mediu şi scăzut. Ţările cu risc înalt şi mediu trebuie să îşi reducă datoria şi/sau deficitele, în timp ce ţările cu risc scăzut se aşteaptă să menţină nivelurile datoriilor sub 60% şi deficitele sub 3%. Această abordare specifică fiecărei ţări, care sugerează ajustări negociate cu guvernele, înlocuieşte reducerile uniforme anterioare impuse, ce impuneau o reducere de 0,5% a datoriei pentru depăşirea gradului de îndatorate de 60% din PIB", susţin experţii de la New Economics Foundation.

Potrivit analizei efectuată de către aceştia, pe baza criteriilor propuse de Comisia Europeană privind sustenabilitatea datoriilor, 10 din cele 15 state membre ale UE care au un grad de îndatorare ce depăşeşte 60% din PIB-ul fiecărui stat, ar trebui să îşi reducă anual deficitul cu minimum 0,5% din PIB.

"Pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, regulile de împrumut propuse ar lăsa 13 ţări, reprezentând jumătate din PIB-ul blocului, în imposibilitatea de a investi suficient. Practic, regulile privind deficitul stau în calea obiectivelor europene în materie de climă. Limita strictă a deficitului de 3% îngreunează UE să îşi atingă propriile obiective climatice sau să atingă obiectivele stabilite în Acordul de la Paris. Această limită strictă a deficitului opreşte guvernele să investească suficient pentru a limita efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice. În plus, este posibil ca normele fiscale să conducă la divergenţă economică între ţările mai bogate şi cele mai sărace/mai constrânse din punct de vedere fiscal din UE, deoarece ţările mai bogate din UE vor putea cheltui mult mai mult decât altele", afirmă autorii studiului.

Conform sursei citate, în acest moment, doar patru ţări UE pot îndeplini creşterea de 3% a cheltuielilor ecologice necesară pentru a îndeplini scenariul de reducere a emisiilor ridicate: Irlanda, Suedia, Danemarca şi Letonia, în timp ce Germania, Cehia şi Austria majora cu peste 1% cheltuielile privind investiţiile verzi. România le poate majora cu maximum 1%, în timp ce Bulgaria le poate creşte cu 2% fără a pune în pericol regulile europene privind deficitul bugetar la fel ca Estonia, Lituania şi Croaţia.

Numai că statele care depăşesc limitat de deficit de 3% din PIB, printre care se numără şi România, pentru a putea primi alocări pentru investiţiile verzi vor fi nevoite să reducă deficitul respectiv cu cel puţin 0,5% anual, susţine studiul citat.

"Această regulă implică reduceri rapide. În 2024, această regulă ar necesita reduceri în valoare de 45 miliarde euro în 14 state membre UE. Acest lucru ar implica măsuri de austeritate într-un moment în care UE trebuie să intensifice rapid investiţiile publice în conservarea climei şi a naturii, precum şi cheltuieli în domenii precum sănătatea, educaţia şi sectoarele sociale", afirmă autorii studiului.

Referitor la necesitatea unei consolidări fiscale în cele 14 state, documentul precizează că deficitele/excedentele bugetelor naţionale nu sunt independente de creşterea economică.

"Dacă guvernele măresc deficitul bugetar pentru a finanţa proiecte de investiţii pentru combaterea schimbărilor climatice sau în serviciile publice, finanţarea respectivă poate să atragă o creştere economică mai mare. În schimb, dacă guvernele reduc cheltuielile pentru asistenţa socială, pentru şcoli şi spitale, acest lucru poate duce la o creştere economică mai scăzută, iar reducerile respective pot duce la o creştere a datoriei, pe măsură ce creşterea PIB-ului este mai mică. Există numeroase studii care arată că aceste reguli fiscale au redus creşterea economică. În medie, consolidarea fiscală nu reduce deficitul bugetarm dar creşte datoria totală, potrivit unei analize recente a Fondului Monetar Internaţional, lucru recunoscut de Comisia Europeană. Iar analiza noastră ilustrează acest lucru: ţările care au făcut ajustări fiscale mai drastice au înregistrat o majorare a deficitului bugetar şi nu o scădere", afirmă autorii studiului publicat de New Economics Foundation, care consideră că regulile uniforme ale Comisiei Europene pentru reducerea deficitului pot spori datoria statelor membre UE.

"Cu toate acestea, ei consideră că ţările mebre UE care au cel mai mare grad de îndatorare publică ar putea investi în total 135 miliarde euro anual în tranziţia ecologică, cu condiţia însă ca oficialii de la Bruxelles să relaxeze regulile privind deficitul bugetar al fiecărui stat membru.

Pentru a crea mai mult spaţiu fiscal şi pentru a aborda decalajele de cheltuieli, ar trebui urmate trei strategii:

- cheltuielile privind investiţiile ce combat schimbările climatice să fie excluse din calcularea deficitului de 3%;

- principiul «nu faceţi un rău semnificativ» ar trebui să se aplice pentru a elimina treptat investiţiile publice dăunătoare;

- constituirea unui fond european de investiţii, finanţat din noi împrumuturi comune, fond care să dezvolte politici industriale ecologice, infrastructură publică şi investiţii şi reforme care să sporească rezilienţa", arată autorii analizei.

Menţionăm că New Economics Foundation este un think-tank britanic apolitic, care promovează "justiţia socială, economică şi de mediu" şi care oferă periodic analize cu privire la diferite aspecte economice din Marea Britanie, Uniunea Europeană şi nu numai.