Băncile din Liban nu s-au redeschis marţi, aşa cum era de aşteptat, rămânând închise atât în ziua respectivă, cât şi ieri, din cauza protestelor din ţară. Situaţia afectează disponibilităţile de numerar şi transferurile externe de bani din Liban.
În Liban au loc de multe săptămâni proteste la nivel naţional. Acestea au fost lansate iniţial împotriva noilor impozite anunţate, dar ulterior s-au transformat într-un apel la demisia întregii clase politice a ţării, acuzată de corupţie.
În situaţia dată, problemele financiare s-au agravat, iar Libanul se confruntă cu cea mai gravă criză financiară din istoria sa. Politicienii fac eforturi ca să formeze un nou guvern care să salveze ţara după ce premierul Saad al-Hariri a demisionat în 29 octombrie.
Sucursalele băncilor, care au fost închise aproape jumătate de lună în octombrie, nu şi-au mai deschis porţile săptămâna aceasta, existând temeri pentru siguranţa personalului care s-a simţit intimidat de clienţii care solicită acces la banii lor şi de protestatarii care s-au adunat la bănci, conform spuselor unui lider de sindicat citat de Reuters. De menţionat că băncile libaneze s-au redeschis la 1 noiembrie, iar deponenţii s-au grăbit să-şi retragă banii. Ulterior, băncile au încercat să prevină scoaterile masive de bani din depozite, impunând restricţii pe retragerile şi transferurile de dolari în străinătate. Sâmbăta trecută, băncile din Liban au fost închise din nou, din cauza turbulenţelor din ţară, fiind aşteptate să se redeschidă în 12 noiembrie. Dar, acest lucru nu s-a întâmplat.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Angajaţilor Bancari, George al-Hajj, a declarat că ATM-urile din ţară sunt alimentate astfel încât deponenţii să nu se simtă "pedepsiţi" de faptul că băncile sunt închise.
Bancherii şi oficialii guvernamentali din Liban au îndeamnat recent populaţia la calm, dând asigurări că toate depozitele sunt garantate.
Guvernatorul băncii centrale libaneze, Riad Salameh, a subliniat că instituţia pe care o conduce va asigura stabilitatea, însă în acest timp, zeci de protestatari manifestau în faţa băncii centrale, strigând: "Jos cu domnia băncilor!".
"Banca centrală vrea să protejeze stabilitatea lirei şi avem capacitatea să facem acest lucru", a afirmat Salameh.
Conform Băncii Mondiale, mai mult de un sfert din populaţia libaneză trăieşte sub pragul sărăciei.
Creşterea economică a Libanului s-a prăbuşit în ultimii ani, impasul politic din ţară fiind agravat de impactul a opt ani de război în ţara vecină Siria.
Datoria publică a Libanului se ridică la aproximativ 86 de miliarde de dolari, cifră care reprezintă mai bine de 150% din Produsul Intern Brut, potrivit Ministerului Finanţelor din această ţară.
Săptămâna trecută, Moody's Investors Service a retrogradat calificativul primelor trei mari bănci din Liban (până la "junk", categorie nerecomandată investiţiilor), ceea ce reflectă slăbirea solvabilităţii guvernului libanez, pe fondul demonstraţiilor din ţară.