Contre dure pe marginea restructurării CEC

• În replică, fostul preşedinte al CEC spune că două rapoarte internaţionale au subliniat că Ministerul Finanţelor a blocat restructurarea băncii

Restructurarea CEC a fost aprobată de ministrul finanţelor în noiembrie 2001, iar planul de restructurare a fost îndeplinit întocmai, fiind apreciat ca atare şi de experţii Bănciii Mondiale, a declarat ieri Constantin Teculescu, fostul preşedinte al CEC, care a fost înlocuit din funţie începînd din această săptămînă. Ministrul finanţelor, Mihai Tănăsescu a afirmat, citat de presa centrală, că societatea bancară era în cădere liberă în ultimii ani.

În replică, Teculescu ne-a declarat: "În legătură cu «căderea liberă» a CEC, aş vrea să-i aduc la cunoştinţă domnului ministru două lucruri. Primul, că rezultatele financiare ale CEC sînt pozitive pentru perioada 2002-2004, atît în ceea ce priveşte activul băncii, cît şi profitul, care în luna iulie a acestui an a fost realizat integral pentru anul în curs - menţionez că reprezintă o creştere de 130% faţă de profitul anului trecut în perioada similară. Al doilea aspect important îl constituie surpriza pe care o oferă domnul ministru prin faptul că nu cunoaşte rezultatele economice ale CEC, locul său pe piaţă, cît şi progresele în procesul de restructurare avînd loc în condiţiile în care organul de decizie al CEC - Consiliul de Administraţie - reprezentanţii Ministerului Finanţelor sînt majoritari".

Biroul de presă al Ministerului de Finanţe ne-a precizat: "Programul de restructurare a fost început în anul 2001 de Constantin Teculescu, dar ritmul procesului de restructurare a fost ceva mai lent, ţinînd cont de structura imensă a CEC: circa 1.400 de agenţii şi 9.000 de angajaţi".

De cealalată parte, Constantin Teculescu afirmă că, potrivit rapoartelor ING Barings (din 2001) şi Interproject (din 2004), Ministerului Finanţelor a avut un rol negativ în restructurarea CEC, prin blocarea acestui proces. "Este surprinzător că domnul ministru nu ştie că pe masa domniei sale zac de un an-doi solicitările CEC privind introducverea de noi produse şi servicii, cum ar fi înfiinţarea unei societăţi de leasing, a uneia de valori mobiliare, ca şi solicitarea din ultima vreme de a introduce un sistem IT integrat", mai argumentează Teculescu.

"Aşa cum se practică în toate ţările, acţionarul principal, în cazul de faţă statul, prin Ministerul de Finanţe, a schimbat manageriatul, nu pentru vreo vină a fostei conduceri, ci pentru simplul motiv că banca este într-o nouă fază de restructurare şi modernizare", susţin reprezentanţii biroului de presă al Finanţelor.

• Contractul cu banca germană, în ceaţă

Contractul de asociere între CEC şi banca germană Bayerische Landesbausparkkase (LBS) pentru înfiinţarea unei case de economii pentru domeniul locativ a fost semnat în august, anul trecut. Constantin Teculescu afirmă că partea germană a cerut ulterior suspendarea contractului pînă la 1 ianuarie 2004, motivînd că intenţionează să discute cu BNR modificarea legislaţiei în domeniu, ceea ce mai tîrziu s-a şi întîmplat. Constantin Teculescu ne-a precizat: "În ianuarie 2004, au venit să discute probleme de personal. Nu au trimis studiul de fezabilitate, care revenea în sarcina lor, iar în iulie au trimis o adresă că încetează contractul unilateral, Ministerul de Finanţe fiind de acord să se termine contractul. CEC nu a avut nimic împotrivă să se înfiinţeze banca mixtă, în condiţiile respectării contractului de la 1 august".

Surse din conducerea CEC afirmă, însă, că partea română, respectiv Ministerul Finanţelor, este cea care a tergiversat înfiinţarea băncii cu LBS, deşi, din punct de vedere formal, nemţii au renunţat la contract. Sursele citate dau ca exeplu faptul că CEC nu a deschis contul şi nu a vărsat capitalul pentru constituirea băncii.