"Cooperarea dintre asigurători pentru combaterea practicilor dăunătoare este foarte limitată"

Reporter: Cum a evoluat piaţa asigurărilor în anul 2012?

Violeta Ciurel: Anul trecut a fost primul an de creştere, de după anul 2009, la nivelul întregii pieţe, iar această creştere a fost preponderent în ultima parte a anului, respectiv în ultimul trimestru. Dacă ne uităm la rezultatele aferente primelor nouă luni, se contura o imagine pesimistă, dar sfârşitul anului a adus creştere neaşteptată. Per total, piaţa a crescut cu 5,75%, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu o creştere mai mare, de 6,33%, pe domeniul asigurărilor generale, respectiv de 3,75% pe segmentul asigurărilor de viaţă. În continuare, piaţa asigurărilor generale a fost dominată de asigurările de răs­pundere civilă auto, care au reprezentat cam jumătate din primele subscrise la nivelul acestei categorii, şi de asigurările Casco, care au contat pentru aproximativ 30% din piaţa asigurărilor generale. În continuare, subscrierile şi primele încasate şi subscrise la nivelul pieţei provin preponderent din asigurările care privesc domeniul auto. Au urmat asigurările de locuinţe, cele de bunuri şi celelalte categorii.

Domeniul asigurărilor reflectă şi ceea ce se întâmplă în economie. Faptul că au scăzut subscrierile pe unele categorii care sunt strict legate de economie reprezintă o dovadă în plus că economia nu a mers grozav, iar multe companii s-au concentrat mai mult pe menţinerea clienţilor şi a portofoliului de business decât pe creştere. Pe segmentul asigurărilor de viaţă, creşterea a fost generată şi de faptul că rezilierile de contracte din partea clienţilor s-au stabilizat.

Proporţia dintre primele subscrise în asigurări generale şi cele subscrise în asigurări de viaţă nu s-a modificat semnificativ în 2012. Astfel, 78% dintre primele subscrise anul trecut au provenit din segmentul asigurărilor generale, iar 22% din cel al asigurărilor de viaţă. Suntem încă departe de pieţele mature, din punctul de vedere al structurii, unde asigurările de viaţă depăşesc 50%.

Pe segmentul de răspundere civilă auto, primele subscrise au crescut cu circa 8% faţă de anul anterior, evoluţie care nu este determinată de creşterea flotei auto, ci de faptul că asigurătorii au început să renunţe la practicarea de prime foarte mici. Se ajunsese la niveluri de preţ foarte scăzute, care nu aduceau niciun beneficiu nici asiguraţilor, nici asigurătorilor, nu erau sustenabile, în condiţiile în care nivelul daunelor şi al răs­punderilor stabilite prin legislaţia europeană, la care şi noi trebuie să fim aliniaţi, a crescut foarte mult. Din acest motiv, a început o reaşezare a preţurilor, pe baza unui calcul corect actuarial privind daunalitatea, marja de profit, şi cheltuielile de achiziţii şi administrare, renunţându-se la un război al preţurilor care era în detrimentul întregii pieţe.

Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele provocări pentru piaţa asigurărilor din România?

Violeta Ciurel: Principala provocare este cea legată de mersul economiei, pentru că între asigurări şi economie este o interdependenţă foarte clară. Atât timp cât nu vedem o creştere semnificativă şi menţinerea unei tendinţe pozitive, care să genereze un nivel mai ridicat de optimism, acest lucru se reflectă în volumul primelor subscrise şi în dezvoltarea sectorului asigurărilor. În al doi­lea rând, situaţia economică generează dificultăţi pentru operarea unor asigurători, în special cei care nu au un volume mari în piaţă şi care necesită investiţii suplimentare din partea acţionarilor. De asemenea, observăm că au fost anunţate, inclusiv anul trecut, câteva ieşiri importante, lucru care nu este de bun augur pentru întreaga piaţă.

O altă problemă o reprezintă cooperarea foarte limitată a asigurătorilor împotriva unor practici nepotrivite pentru piaţă, cooperare care ar trebui să fie mult mai accentuată. Mă refer aici la situaţii de vânzare fără informarea completă a clienţilor, fără clarificarea unor clauze care nu sunt bine înţelese şi alte practici care provoacă nemulţumirea clienţilor. Din acest punct de vedere, consider că Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR) ar trebui să fie mult mai vehementă în promovarea unor practici loiale în piaţă şi să contribuie mult mai activ la strângerea cooperării între asigurători. Există multe exemple de situaţii care ar putea fi evitate. Toate aceste aspecte creează o problemă întregii industrii, nu numai unei singure companii, pentru că pot să genereze o lipsă de încredere, atât în rândul clienţilor, cât şi a distribuitorilor.

Un alt aspect problematic, în special pentru segmentul asigurărilor de viaţă, este ridicat de autorizarea şi certificarea agenţilor. Aceste proceduri prezintă anumite aspecte pozitive, deoarece permit asigurătorilor să aibă persoane calificate care să interacţioneze cu clienţii. Însă, la noi, s-a trecut de la "nimic" la "tot", motiv pentru care nu suntem pregătiţi pentru acest şoc, ceea ce se vede în reducerea numărului de agenţi din piaţă. Treptele care trebuie parcurse sunt costisitoare, necesită efort şi răbdare, iar, în condiţiile actuale, răbdare nu prea există, în timp ce costurile sunt mari şi trebuie ţinute atent sub observaţie.

O altă problemă care persistă se referă la educaţia financiară a pieţei. Noi am avut campanii educaţionale şi vom continua să avem, însă consider că ar trebui făcute eforturi şi de alţi asigurători, precum şi de către autorităţi.

Reporter: Aveţi o serie de eforturi comune la nivelul industriei sau fiecare companie are propriile campanii de educare a clienţilor?

Violeta Ciurel: Noi am avut propria campanie de educaţie financiară. La nivelul UNSAR-ului a existat ceva, dar nu a mai continuat. Dar văd că nu sunt foarte multe companii care pun eforturi în această direcţie, deşi cred că este în interesul pieţei şi a clienţilor ca nivelul de educaţie şi informare financiară să crească pentru că, în felul acesta, va creşte şi gradul de protecţie oferită, precum şi cel de conştientizare a utilităţii produselor de asigurare şi consolidarea indus­triei asigurărilor.

Reporter: Care consideraţi că este impactul acţiunilor în instanţă împotriva unor companii de asigurări asupra pieţei?

Violeta Ciurel: Orice acţiuni de acest gen creează un impact negativ asupra întregii industrii. Elementul de bază în asigurări îl constituie încrederea şi credibilitatea asigurătorului. Asigurătorul îşi are sens în viaţa clienţilor dacă face faţă obligaţiilor de plată atunci când trebuie, pentru că nu vinde ceva palpabil, ci o promisiune.

Orice deviere de la esenţa asigurării în acest sens, care poate să genereze conflicte, procese care se finalizează cu o sentinţă în favoarea clientului şi nu a asigurătorului, impactează reputaţia, încrederea şi piaţa foarte mult. În pieţele mature există acţiuni concertate ale asigurătorilor pentru educaţie financiară şi pentru creşterea încrederii.

La noi încă, din nefericire, acest lucru nu funcţionează, iar faptul că avem astfel de situaţii nu onorează piaţa în niciun fel. În acelaşi timp, nu înseamnă că dacă o companie de asigurări nu plăteşte o despăgubire, nu are niciodată dreptate. Contractul de asigurare presupune clauze, printre care cele mai importante vizează riscurile excluse, condiţionalităţile şi riscurile pentru care se oferă protecţie. De cele mai multe ori, clienţii nu citesc ceea ce nu este acoperit şi atunci pentru orice eveniment generator de pagube ar dori să fie despăgubiţi. Din acest motiv, sfătuiesc pe toată lumea să citească foarte clar termenii contractuali, înainte să semneze, şi să îi înţeleagă. Astfel, vor fi îndreptăţiţi la încasarea despăgubirilor pentru riscurile acoperite şi vor absolvi de răspundere pe asigurători pentru riscurile excluse.

Reporter: Mai multe companii mari din domeniul asigurărilor au intrat pe piaţa românească în ultimii ani. Ce face această piaţă să fie atractivă, având în vedere dimensiunea redusă?

Violeta Ciurel: Piaţa este mică, din punct de vedere al penetrării asigurărilor, respectiv volumul de prime raportat la Produsul Intern Brut, al densităţii asigurărilor, respectiv raportul dintre primele totale şi populaţie, precum şi al investiţiilor realizate de către asigurători raportate la Produsul Intern Brut. Faptul că suntem mici înseamnă că nu putem fi decât mai mari, deci avem potenţial de creştere.

Problema este că acest potenţial, despre care s-a sperat că va fi mult mai mare şi mai rapid de atins, nu mai este, în prezent, nici atât de mare, nici atât de uşor de atins. Potenţialul va creşte după ce şi economia va începe să se dezvolte într-un ritm mai accelerat. În domeniul asigurărilor, în special la cele de viaţă, există un decalaj între momentul în care lucrurile încep să meargă bine în economie şi momentul în care piaţa începe să crească, din cauză că o creştere a veniturilor nu se resimte imediat în buzunarul populaţiei.

Din acest motiv, pe termen scurt, potenţialul de dezvoltare a pieţei locale de asigurări este extrem de limitat. Trebuie să avem în vedere că piaţa românească este dominată de companii cu capital majoritar străin.

Potenţialul României este pe termen lung. Pe termen mediu acesta este redus, iar pe termen scurt este foarte scăzut, din motive externe dorinţei şi voinţei noastre.

Reporter: De ce este piaţa noastră atât de mică, în comparaţie şi cu Europa Centrală şi de Est?

Violeta Ciurel: Sunt mai mulţi factori care au dus la această situaţie. Este o problemă şi cu mentalitatea noastră faţă de asigurări, dar şi cu nivelul veniturilor medii din România. Asigurările trebuie să provină, cu precădere, din sectorul de retail. În orice ţară, motorul economiei îl constituie întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), care trebuie stimulate, pentru că stimularea creşterii economice şi a dezvoltării businessului privat duce la apariţia clasei de mijloc. La noi, această clasă este extrem de îngustă, ceea ce ne pune în situaţia de a ne adresa unui segment foarte mic din piaţă, respectiv acei clienţi care dispun de sume pe care le pot investi în produse de asigurare şi obţine protecţia pentru anumite riscuri.

La noi, societatea este foarte polarizată. Din acest motiv, trebuie încurajate afacerile mici şi medii, antreprenoriatul, care să creeze această pătură de mijloc.

În România, companiile de asigurări nu concurează doar între ele, ci şi cu băncile, cărora oamenii trebuie să le ramburseze creditele obţinute, precum şi cu toa­te industriile care încearcă să obţină o parte din veniturile populaţiei, cum sunt cea de bunuri de consum sau cea a ofertelor de petrecere a timpului liber. Acest lucru nu se întâmplă în Polonia sau în Cehia, sau în pieţele mature, din Europa de Vest, pentru că acolo îţi poţi permite toate aceste produse, ca persoană din clasa de mijloc. Până nu dezvoltăm această clasă, nu putem avea o dezvoltare semnificativă a pieţei asigurărilor. Depinde de politicile macroeconomice care vor contribui la dezvoltarea acestei ţări şi a asigurării unui standard de viaţă demn, decent, pentru întreaga populaţie.

Reporter: Cum vedeţi înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară?

Violeta Ciurel: Important este că noua structură să manifeste o supraveghere prudenţială, corectă, în care să fie protejat clientul şi să fie asigurată stabilitatea financiară. Să existe un nivel profesional ridicat, iar legea să fie aplicată în mod corect în toate situaţiile similare, pentru toţi asiguratorii, pentru toţi clienţii cu aceleaşi probleme. Nu cred că forma organizatorică este cea care determină calitatea supravegherii reglementării şi controlului, ci modul în care aceasta se manifestă. Oricum asigurările vor rămâne ca un departament separat cu un vicepreşedinte profesionist, al acestei comisii, care să ştie ce să facă, care cunoaşte piaţa şi problemele ce trebuie abordate.

Nu văd o problemă în forma de organizare. Ceea ce ne dorim este ca noua autoritate să stimuleze, prin toate posibilităţile pe care le are la îndemână, dezvoltarea acestui sector.

Reporter: Ce obiective are AXA Asigurări România pentru acest an?

Violeta Ciurel: Avem obiective de creştere în continuare, nu la nivelul pe care l-am estimat iniţial, având în vedere cauzele pe care le-am menţionat anterior. Avem ţinte de creştere şi în ceea ce priveşte atragerea de clienţi noi, care să vină atât pe componenta de retail, cât şi pe cea corporate. Intenţionăm ca în acest an să deschidem un număr redus de agenţii noi, faţă de cele pe care ni le propusesem iniţial. Unul dintre motivele pentru această decizie constă în dificultatea de a recruta agenţi de vânzări. Noi plătim comision pentru vânzări, şi, având în vedere dificultatea procesului de vânzare, numărul celor interesaţi să intre în domeniu s-a redus. Dacă economia va merge bine, şi vom avea noi altă perspectivă de creştere. Deocamdată intenţionăm să punem accent pe retenţia portofoliului, pe retenţia agenţilor, dar şi de generare de business nou, prin creşterea pe segmentul corporate şi dezvoltarea de noi produse pe retail.

Reporter: Vă mulţumesc!