COP26: Mai mult de 20 de ţări au convenit să înceteze finanţarea proiectelor pe bază de combustibili fosili în străinătate

Cel puţin 20 de ţări au convenit să pună capăt finanţării proiectelor de infrastructură pe bază de combustibili fosili în străinătate până la sfârşitul anului viitor, într-un acord care urmează să fie anunţat astăzi la COP26, a declarat un oficial britanic pentru CNN, transmite Digi24.

O altă sursă apropiată negocierilor summitului climatic de la Glasgow a spus că SUA este parte la acord.

Guvernul britanic, care conduce negocierile, a avut discuţii de ultim moment miercuri pentru a încheia acorduri cu mai multe ţări pentru a semna angajamentul înainte de a fi lansat oficial joi, au declarat câteva sursele pentru Reuters.

Care sunt cele mai importante detalii ale angajamentului:

- Până acum, printre ţările semnatare ale acestui angajament se numără Danemarca, Finlanda, Costa Rica, Etiopia, Gambia şi Insulele Marshall, plus unele instituţii de dezvoltare, inclusiv Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Africii de Est.

- Ţările se vor angaja să pună capăt sprijinului public pentru proiectele externe de energie pe bază de combustibili fosili până la sfârşitul anului 2022.

- Acordul ar permite însă şi scutiri nespecificate în circumstanţe limitate.

- Ţările aliniate până în prezent pentru a semna angajamentul au investit colectiv miliarde de dolari pe an în proiecte internaţionale de combustibili fosili în ultimii ani.

- Guvernele şi instituţiile financiare se confruntă cu o presiune crescută pentru a opri finanţarea proiectelor de cărbune, petrol şi gaze responsabile de producerea emisiilor de gaze cu efect de seră care provoacă schimbările climatice, atât în ​​ţară, cât şi în străinătate.

- Danemarca a declarat miercuri că va opri finanţarea internaţională pentru investiţii, proiecte sau activităţi care promovează combustibilii fosili până la sfârşitul acestui an, cu scutiri pentru unele proiecte de gaze care îndeplinesc "condiţii stricte" până în 2025.

- Acordul ce va fi semnat joi la COP26 se aliniază la politicile din ţări precum Marea Britanie, care au pus capăt sprijinului guvernamental direct pentru noi proiecte pe bază de combustibili fosili în acest an.

- Banca Europeană de Investiţii s-a angajat, de asemenea, să pună capăt finanţării proiectelor pe bază de petrol şi gaze în acest an.

- Acordul care pune capăt finanţării proiectelor de infrastructură pe bază de combustibili fosili în străinătate, deşi nu este obligatoriu, ar încerca să creeze un consens între naţiunile mai bogate şi cele mai sărace în jurul sprijinului financiar extern pentru a opri sprijinirea proiectelor pe bază de combustibili fosili, finanţând, în schimb, energia verde atât pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, cât şi pentru a evita construirea de active blocate.

- China şi Japonia, doi mari finanţatori ai dezvoltării combustibililor fosili din întreaga lume, au evitat să facă parte din această iniţiativă.

- Ţările implicate vor putea continua să-şi dezvolte propriile resurse de combustibili fosili acasă, inclusiv zăcămintele de petrol şi gaze.

- SUA au cel puţin 24 de proiecte pe bază de combustibili fosili în aşteptare, reprezentând mai mult de 1,6 gigatone de emisii potenţiale de gaze cu efect de seră.

- Regatul Unit acordă licenţe noi pentru exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze în Marea Nordului, în ciuda faptului că găzduieşte summitul climatic Cop26 de la Glasgow.

- Marea Britanie va putea, de asemenea, să continue finanţarea unui zăcământ de gaz controversat din Mozambic, deoarece proiectul respectiv este deja în curs de desfăşurare.

- Angajamentul celor peste 20 de state şi instituţii internaţionale acoperă doar investiţiile noi.

- Finanţarea combustibililor fosili din surse private nu va fi afectată de acord.

Mai multe ţări au convenit deja să pună capăt finanţării internaţionale pentru cărbune, dar acest acord va fi primul de acest gen care include şi proiecte de infrastructură pe bază de petrol şi gaze.

Acordul "reprezintă o schimbare a normelor care ar fi fost de neconceput cu doar câţiva ani în urmă", a declarat Iskander Erzini Vernoit, expert în finanţarea climatică în cadrul think tank-ului E3G. "Am văzut cum acest lucru a trecut de la nivelul de concept de nişă la un cadru general", a mai spus Vernoit.

La rândul său, Collin Rees, managerul de program al Oil Change International, a declarat că iniţiativa, care va fi făcută publică joi, când summitul Cop26 se va concentra asupra problemelor energetice, va marca o schimbare majoră în perspectiva investiţiilor în combustibili fosili din întreaga lume, potrivit The Guardian.

Potrivit raportului anual al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), 15 dintre cele mai mari ţări producătoare de combustibili fosili vor produce în 2030 cu aproximativ 110% mai mult cărbune, petrol şi gaze decât ar fi necesar pentru a limita încălzirea globală la nivelul de 1,5 grade Celsius faţă de era preindustrială şi cu 45% mai mult decât necesarul pentru a limita creşterea temperaturii medii globale la 2 grade Celsius.

Un studiu recent publicat în revista Nature a constatat că majoritatea rezervelor rămase de petrol, gaze naturale şi cărbune ale planetei trebuie să rămână în pământ până în 2050 pentru a se evita creşterea temperaturii şi accentuarea efectelor crizei climatice. Majoritatea regiunilor din lume, potrivit autorilor, trebuie să atingă vârful producţiei de combustibili fosili acum sau până la sfârşitul acestui deceniu pentru a limita pragul climatic critic despre care oamenii de ştiinţă avertizează de multă vreme.

De asemenea, cea mai recentă perspectivă a Agenţiei Internaţionale pentru Energie prevede că este nevoie de acţiuni mai concrete şi mai rapide în domeniul climei din partea liderilor mondiali, chiar dacă tranziţia către sursele de energie mai sustenabilă ar conduce la un declin al industriei petroliere.

Într-o mişcare rară în timpul Adunării Generale a ONU din septembrie, preşedintele chinez Xi Jinping a anunţat că ţara nu va mai construi noi proiecte de infrastructură energetică pe bază de cărbune în străinătate. Angajamentul său marchează o schimbare în politica sa din ultimii ani, care s-a concentrat în jurul iniţiativei extinse de infrastructură cunoscută drept "Belt and Road" (Noul Drum al Mătăsii).

La Adunarea Generală de la New York, liderul de la Beijing a adăugat că China va creşte, de asemenea, ajutorul financiar pentru proiecte energetice din surse regenerabile şi care au o cantitate scăzută de emisii de carbon.

Raportul UNEP a constatat că cele mai mari economii din lume au alocat mai mult de 300 de miliarde de dolari în noi fonduri destinate activităţilor pe bază de combustibili fosili de la debutul pandemiei de Covid-19, o sumă care reprezintă mai mult decât au investit în alternative de energie curată.

"Aceste date arată că utilizarea cei trei combustibili - cărbune, petrol şi gaze - trebuia să fi început practic să scadă din 2020, pentru ca lumea să rămână angajată către o cale care să îi permită să limiteze încălzirea globală pe termen lung la 1,5 grade Celsius", a declarat Ploy Achakulwisut, autorul principal al raportului UNEP şi cercetător climatic la Institutul pentru Mediu din Stockholm. Acesta a mai spus că "investiţiile în combustibili fosili amână acţiunea şi îngreunează capacitatea de combatere a problemelor de mediu".