Coreea de Sud şi-a publicat astăzi noua ediţie a Cartei albe a apărării, în care se referă la Coreea de Nord ca la ''inamicul'' său, pentru prima dată după şase ani, relatează Agerpres. Documentul notează şi creşterea stocurilor de plutoniu pentru arme ale Phenianului.
Seulul a mai folosit termenul de "inamic" pentru regimul şi armata nord-coreene în ediţia din 2016 a cartei publicate din doi în doi ani.
"Cât timp Coreea de Nord continuă să reprezinte o ameninţare în plan militar fără să renunţe la armele nucleare, regimul şi armata sa, care sunt principalii agenţi de execuţie, sunt inamicii noştri", se arată în document.
Potrivit acestuia, Coreea de Nord a continuat prelucrarea combustibilului uzat de la reactorul său şi dispune în prezent de circa 70 de kilograme de plutoniu utilizabil pentru arme, de la 50 în raportul anterior.
Phenianul a obţinut de asemenea cantităţi "substanţiale" de uraniu cu grad ridicat de îmbogăţire şi "o capacitate de un nivel semnificativ" de miniaturizare a bombelor atomice, mai notează Seulul, similar raportului din 2018.
Documentul atenţionează totodată că "posibilitatea unui nou test nuclear este în creştere", menţionând repararea anul trecut a unor tuneluri distruse anterior de la facilitatea de teste nord-coreeană.
Carta albă consemnează că doar pe parcursul ultimului an Coreea de Nord a încălcat de 15 ori pactul intercoreean ce interzice ostilităţile, inclusiv prin trimiterea unei drone în decembrie, tiruri de artilerie în zona demilitarizată şi lansarea de rachete dincolo de graniţa maritimă de facto, în noiembrie, informează sursa.
Ediţia 2020 a documentului menţiona că Phenianul respectă "în general" acest acord, încheiat în marja summitului din 2018 dintre liderul nord-coreean Kim Jong-un şi preşedintele sud-coreean de atunci Moon Jae-in.
În ediţia 2022 a cartei sunt amintite şi lansările de rachete balistice intercontinentale nord-coreene din 2022, inclusiv testul noii rachete Hwasong-17, precizând că e nevoie de analize suplimentare pentru a stabili dacă Phenianul dispune şi de o tehnologie îmbunătăţită de revenire a rachetelor.
Pe de altă parte, Carta albă numeşte Japonia un "vecin apropiat cu valori împărtăşite", pentru prima dată după 2016, în contextul eforturilor de a ameliora relaţiile tensionate de dispute istorice şi comerciale.