CORESPONDENŢĂ DE LA BERLIN DHL: "Comerţul electronic poate ajunge la 40% din comerţul total, în 2025"

Volumul comerţului electronic ar putea să reprezinte până la 40% din comerţul înregistrat în ţările dezvoltate, respectiv 30%, în economiile emergente, în anul 2025, potrivit unui studiu lansat, săptămâna trecută, la Berlin, de Deutsche Post DHL. În prezent, ponderea comerţului electronic în comerţul european este de 8%, conform datelor anunţate de companie.

Studiul, intitulat "Global E-Tailing 2025", conţine patru scenarii cu privire la evoluţia comerţului on-line în următorul deceniu şi la implicaţiile acesteia pentru activităţile logistice.

Acestea cuprind diverse ipoteze de creştere economică şi comportament al consumatorilor.

Primul scenariu presupune o creştere economică şi un progres tehnologic moderate. Companiile orientate către sectorul de retail oferă produse atât în magazine din spaţiul virtual, cât şi în magazine fizice. Acestea din urmă servesc, în cele mai multe cazuri, drept săli de prezentare unde clienţii pot să testeze bunurile. Livrarea promptă către orice locaţie va reprezenta un serviciu standard, iar confortul va constitui un factor decisiv care va influenţa decizia de cumpărare, pentru clienţii care şi-l vor permite. Pentru majoritatea oamenilor, însă, preţul va rămâne, în continuare, cel mai important element, în selecţia produselor şi magazinelor.

În acest caz, ponderea comerţului electronic în totalul comerţului ar urma să fie de 15%, în cazul ţărilor în dezvoltare, respectiv 20%, în cazul ţărilor dezvoltate.

Cel de-al doilea scenariu ia în calcul o creştere economică mai accelerată şi formarea unei clase de mijloc prosperă, pentru care petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plăcut este mai importantă decât succesul pe plan profesional.

Acest lucru ar urma să îşi pună amprenta asupra comportamentului de consum, influenţându-l în direcţia preferinţelor pentru magazine mici şi inovatoare, mai degrabă decât pentru lanţuri de retail de dimensiune mare, cum ar fi cazul în primul scenariu.

Ponderea cumpărăturilor realizate în spaţiul virtual ar urma să fie şi mai mare decât în prima ipoteză, ajungând la 20%, în economiile emergente, şi la 30%, în economiile dezvoltate.

Cel de-al treilea scenariu analizat de Deutsche Post DHL are în vedere o creştere şi mai accelerată a economiei şi o "explozie" a inovaţiei tehnologice. Populaţia are un grad ridicat de cultură digitală, iar creaţii din zona inteligenţei artificiale, de tip avatar, vor asista oamenii la cumpărături. Adesea, acestea vor acţiona independent, comandând produse uzuale în locul deţinătorilor.

Reprezentanţii Deutsche Post DHL au precizat că până la 80% din coşul de cumpărături realizat în mod regulat rămâne neschimbat, ceea ce permite automatizarea achiziţiilor.

În acest context, livrările realizate în ziua plasării comenzii vor deveni o practică obişnuită în oraşele mari, iar retailerii şi companiile de logistică vor putea să estimeze comportamentul clienţilor, în baza datelor colectate despre aceştia, şi să trimită produsele chiar înainte ca acestea să fie comandate.

Acesta este cel mai îndrăzneţ dintre scenariile gândite de DHL şi presupune un avans al comerţului electronic până la 40% din comerţul din ţările dezolvate, respectiv de până la 30%, din comerţul realizat în statele în dezvoltare.

• Scenariile DHL iau în calcul atât stagnarea economiei globale, dar şi "explozia" tehnologiei

Ultimul scenariu merge pe ipoteza unei stagnări economice, la nivel global, şi a unor bariere în calea comerţului internaţional. De asemenea, preţurile la energie şi materii prime se va situa la un nivel ridicat.

Toţi aceşti factori vor duce la o regionalizare a economiei, populaţia optând pentru cumpărături realizate pe plan local.

Achiziţiile vor fi ghidate de sustenabilitate şi eficienţă energetică, iar acest lucru ar urma să confere o importanţă ridicată activităţilor de leasing şi utilizare în comun a bunurilor. Importanţa proprietăţii asupra bunurilor se va reduce semnificativ pentru mulţi oameni, un rol mai accentuat urmând să îl joace disponibiltatea bunurilor şi serviciilor.

Marile lanţuri de comerţ electronic vor fi implicate puternic în activităţi de leasing, iar platformele de dimensiune redusă vor intermedia schimburi de bunuri.

Bunurile comercializate, în special cele electronice, vor fi realizate în aşa fel încât să le fie prelungit ciclul de viaţă, ceea ce ar urma să faciliteze activităţile de reparaţii şi mentenanţă.

În acest context, companiile de logistică vor oferi, pe lângă serviciile tradiţionale de transport al cumpărăturilor, şi livrarea de piese de schimb şi servicii de reparaţii, se aşteaptă reprezentanţii DHL.

Acest scenariu, care este şi cel mai pesimist, estimează o creştere mai mare a comerţului electronic în economiile emergente, care vor vedea o pondere de 15% a acestuia, în timp ce ţările dezvoltate ar urma să înregistreze un avans de până la doar 10%.

Cele patru scenarii nu se doresc a fi o estimare precisă a viitorului, ci o cale de iniţiere a unui dialog despre viitorul comerţului on-line şi implicaţiile acestuia pentru sectorul logistic, precizează autorii studiului.

"Nu ştim cu siguranţă cum va arăta lumea în anul 2025, dar scenariile variate ale studiului arată cât de rapid se schimbă comerţul cu amănuntul - atât cel on-line, cât şi cel off-line (n.r. tradiţional) -, iar logistica va trebui să fie un punct focal în aceste procese de schimbare", a declarat Juergen Gerdes, directorul general al diviziei de servicii poştale, comerţ electronic şi transport colete din cadrul Deutsche Post DHL.

Reprezentanţii companiei au explicat, în cadrul conferinţei de lansare, din capitala Germaniei, că aceasta a luat o serie de măsuri în vederea pregătirii pentru un viitor în care rolul comerţului electronic şi al serviciilor logistice va deveni tot mai important.

Acestea includ, potrivit lui Andrej Busch, directorul general al DHL Parcel Europa, introducerea de cutii de primire a coletelor, similare cutiilor poştale, care să fie amplasate în agenţiile companiei, în mediul urban, respectiv în curţile oamenilor, în mediul rural.

Domnia sa a explicat: "În zona urbană punem un accent tot mai mare asupra livărilor care să fie făcute în ziua plasării comenzii. În mediul rural, unde posibilitatea ca locuitorii să nu fie găsiţi acasă de curieri este mai ridicată, implementăm sistemul cutiilor în care să fie plasate pachetele. Clienţii vor putea să returneze produsele pe care nu doresc să le păstreze, plasându-le în cutiile din care le şi ridică şi anunţându-ne să venim să le luăm".

Deşi scenariile prezentate în studiul DHL pot părea a fi din zona ştiinţifico-fantastică, acestea au în vedere evoluţia impresionantă pe care tehnologia a cunoscut-o în ultimul deceniu, a declarat Stefan Gross-Selbeck, profesor invitat în cadrul Institutului Alexander-von-Humboldt pentru Internet şi Societate.

Domnia sa a amintit că, în anul 2004, telefoanele inteligente şi Facebook se aflau abia la început de drum, iar companiile active în comerţul electronic, precum Amazon.com, aveau vânzări de zece ori mai mici decât în prezent.