COSTIN BORC: "Un TTIP «diluat» nu ar fi un sprijin pentru cei implicaţi"

Actualizare 16:03 Ana Birchall: "TTIP reprezintă o prioritate atât pentru UE cât şi pentru SUA, fiind un proiect esenţial pentru consolidarea comerţului internaţional şi a cooperării transatlantice"

În deschiderea dezbaterii, Ana Birchall a subliniat importanţa TTIP din perspectiva impactului economic favorabil pentru Europa şi SUA, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

"Consider că Acordul de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii reprezintă un proiect esenţial pentru consolidarea comerţului internaţional şi a cooperării transatlantice. Încheierea TTIP este de natură să producă rezultate concrete din punct de vedere economic şi comercial. TTIP trebuie să fie un acord ambiţios, echilibrat în raport cu partenerii şi care să producă beneficii ambelor părţi, cu respectarea standardelor de calitate în domeniile de interes pentru cetăţenii statelor membre", a declarat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene.

"În ce priveşte poziţia României, ţara noastră şi-a exprimat susţinerea faţă de importanţa încheierii acestui Acord atât de important din punct de vedere economic şi comercial şi care are potenţialul de a stimula substanţial şi cu rezultate concrete schimburile comerciale şi investiţiile pe cele două maluri ale Atlanticului. Aşa cum a fost subliniat de multe ori la nivelul Preşedintelui şi al Guvernului României, TTIP reprezintă o prioritate ce poate aduce oportunităţi semnificative de stimulare a ocupării forţei de muncă şi de creştere economică", a precizat Ana Birchall.

Dean Thompson, adjunct al şefului misiunii SUA în România, a subliniat importanţa acordului TTIP pentru valorificarea oportunităţilor de investiţii şi comerţ internaţional şi pentru dezvoltarea României: "Acordul TTIP poate contribui la consolidarea parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii prin susţinerea şi încurajarea dezvoltării reciproce şi a prosperităţii, precum şi prin multiplicarea oportunităţilor spaţiului transatlantic", a declarat Dean Thompson în cadrul dezbaterii.

Kate Kalutkiewicz, asistentul negociatorului-şef desemnat pentru TTIP din partea Reprezentanţei SUA pentru Comerţ Internaţional, a evidenţiat beneficiile potenţiale pentru economiile părţilor implicate în negociere, cu un accent special asupra avantajelor pe care le pot obţine întreprinderile mici şi mijlocii în urma acordului. "Statele Unite rămân angajate într-un Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii ambiţios şi cuprinzător, un parteneriat care va fi foarte important în ceea ce priveşte creşterea economică atât pentru Statele Unite, cât şi pentru România. Beneficiile acordului TTIP vor avea o însemnătate deosebită pentru întreprinderile mici şi mijlocii, multe dintre acestea având un rol semnificativ în economia României. IMM-urile româneşti, multe dintre ele având deja exporturi către Statele Unite, au cel mai mult de câştigat din eliminarea barierelor tarifare şi non-tarifare şi din simplificarea procedurilor vamale", a arătat Kate Kalutkiewicz, conform comunicatului.

(L.B.)

-------

Un Acord de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) "diluat" nu va fi un sprijin real pentru Uniunea Europeană şi Statele Unite, iar echipele de negociere trebuie să intensifice eforturile pentru a identifica soluţiile optime, a declarat, astăzi, viceprim-ministrul Costin Borc, ministru al Economiei, potrivit unor surse din presă.

"Guvernul României consideră că TTIP trebuie să îşi merite pe deplin semnificaţia strategică ce i se atribuie - adică să reseteze realmente standardele în materie de acorduri de comerţ liber. Un TTIP «diluat» care ar «devia» de la nivelul de ambiţie asumat de cele două părţi nu ar fi un real sprijin şi succes pentru niciunul dintre cei implicaţi. De aceea, consider şi sper ca echipele de negociatori nu doar să-şi intensifice eforturile, dar şi să îşi dovedească înţelepciunea necesară găsirii soluţiilor optime. Şi spun asta fiind pe deplin conştient că «în coşul» de subiecte ne-negociate se află unul foarte important şi pentru România şi unde ţara noastră urmăreşte cu mare atenţie negocierile, şi aici este vorba de reglementarea diferendelor în materie de investiţii", a spus Borc.

El a subliniat că negocierea Acordului Trans-Atlantic este complexă şi dificilă, în contextul sensibilităţii unor domenii precum accesul pe piaţă pentru produsele agricole, diferenţele semnificative în domeniul cadrului de reglementare, barierele netarifare, indicaţiile geografice, comerţul cu servicii, reguli de origine, achiziţii publice, investiţiile, energie şi IMM-uri.

"Nu ascund că şi pentru România care, prin agrearea mandatului de negociere încredinţat Comisiei Europene, a achiesat la obiectivele UE în aceste negocieri, acestea sunt domenii sensibile din perspectiva intereselor la nivel naţional. Având în vedere caracteristicile economiei sale, România aşteaptă o deschidere semnificativă a pieţei serviciilor şi, în acest context, facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor înalt calificaţi; aşteaptă un acord ambiţios în ceea ce priveşte agricultura, regulile de origine sau indicaţiile geografice; un mecanism viabil de cooperare în domeniul cadrului de reglementare; setarea unor noi standarde în comerţul internaţional prin agrearea unor capitole ambiţioase în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă, IMM-uri, investiţii, drepturi de proprietate intelectuală, energie", a precizat ministrul Economiei.

Acesta a menţionat, totodată, că România susţine obiectivul de finalizare a negocierilor în 2016 şi a adăugat că negocierile din iulie, de la Bruxelles, sunt determinante pentru identificarea de soluţii de compromis.

"Cu toate aceste dificultăţi tehnice şi importante din punct de vedere strategic pentru UE şi SUA, România susţine pe deplin obiectivul politic setat de cele două părţi - acela de a finaliza negocierile TTIP în 2016. Trebuie să fim însă conştienţi că provocarea este deosebită, iar cele două echipe de negociatori fac eforturi uriaşe pentru transpunerea acestui deziderat în practică. Perioada următoare şi runda de negociere din luna iulie de la Bruxelles sunt determinante pentru înregistrarea de progrese şi identificarea de soluţii de compromis, reciproc avantajoase pentru cei doi parteneri. Pe de altă parte, nu trebuie ignorată presiunea opiniei publice - ce a existat constant pe parcursul negocierii acestui acord şi, cel mai probabil, se va acutiza în perioada următoare", a afirmat Costin Borc.

Conform datelor prezentate de acesta, acordul TTIP va conduce la creşterea PIB-ului României în jurul valorii de 0,25%, estimată la circa 400-500 milioane dolari anual, după intrarea în deplină vigoare a prevederilor TTIP, cu o creştere bilaterală a exporturilor de circa 35% şi o creştere a importurilor cu 25%.

Astfel, creşterea exporturilor româneşti pe piaţa SUA ar putea să situeze în jurul valorii de 800 milioane - 1 miliard dolari SUA începând cu anul 2027, anul aplicării depline a concesiilor comerciale convenite în cadrul TTIP, iar domeniile şi produsele "câştigătoare" pentru economia românească vor fi serviciile IT, o serie de produse agricole, printre care legume şi fructe, vinuri, brânzeturi, unele produse agricole procesate, mobilă, produse de sticlărie, produse siderurgice, cosmetice.

"Toate acestea fără a ignora însă faptul că, la fel ca în cazul oricărei înţelegeri la nivel internaţional, TTIP va fi rezultatul unui compromis. Aşteptările României sunt însă ca acest compromis să păstreze nivelul de ambiţie stabilit prin mandatul de negociere al UE - menţinerea standardelor comunitare în materie de politică socială, siguranţa consumatorului şi protecţia mediului. De altfel, acordul are un scop primar, asumat de ambele părţi, armonizarea standardelor existente în UE şi SUA. De aceea, comparativ cu TPP-ul unde 80% din prevederi şi reglementări privesc barierele tarifare şi netarifare şi doar 20% standardele, TTIP-ul abordează în proporţie de 80% standardele şi doar în măsură de 20% barierele comerciale bilaterale existente", a explicat Borc.

Ministrul a mai semnalat că UE şi SUA deţin împreună 46% din PIB-ul mondial, iar crearea spaţiului comercial comun reprezintă un proiect de viziune strategică în actuala economie globalizată. Comerţul transatlantic cu bunuri, de peste 400 miliarde euro, reprezintă circa 33% din totalul comerţului mondial, iar cel cu servicii, de circa 300 miliarde euro, reprezintă 42%.vicii. Investiţiile SUA în Europa, în valoare de circa 145 miliarde euro, sunt de trei ori mai mari decât investiţiile americane în toată Asia, în timp ce investiţiile europene în SUA, de circa 112 miliarde euro, sunt de opt ori mai mari decât investiţiile europene în India şi China luate împreună, conform aceloraşi surse.