Costurile cu combustibilii folosiţi de vapoare - posibil să crească, până în 2020, cu 25%

Factura globală pentru combus­tibilii folosiţi de vapoare ar putea creşte cu 25% sau 24 miliarde de dolari în 2020, anul în care vor intra în vigoare noile norme care limitează conţinutul de sulf al combustibililor marini, au estimat, ieri, analiştii de la firma de consultanţă Wood Mackenzie, informează Reuters, citată de Agerpres.

Normele Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) prevăd reducerea în mod progresiv a conţinutului maxim de sulf al combustibililor marini, de la nivelul actual de 3,5% la 0,5% până în ianuarie 2020. Această modificare va forţa o parte din flota maritimă mondială să treacă la un combustibil cu un conţinut mai mic de sulf, dar mai scump, precum MGO (marine gasoil). Navele care vor fi echipate cu epuratoare de gaze vor putea să folosească în continuare combustibili mai ieftini cu un conţinut ridicat de sulf, însă cea mai mare parte din navele din întreaga lume nu vor putea instala la timp aceste epuratoare până în 2020.

Scenariul de bază al analiştilor de la Wood Mackenzie prognozează o creştere a costurilor cu combustibilii marini cu 24 miliarde dolari în 2020, comparativ cu suma de aproximativ 100 miliarde de dolari, la cât se ridică în prezent factura mondială cu combustibilii folosiţi de nave. Cu toate acestea, dacă nicio navă nu va instala epuratoare de gaze şi toate navele vor respecta noile norme, costurile ar putea să se majoreze cu până la 60 miliarde dolari.

Analistul Wood Mackenzie, Iain Mowat, a apreciat că, deşi armatorii ar putea aştepta o rentabilitate a investiţiei de 20-50% după instalarea de epuratoare de gaze, gradul de penetrare a acestor echipamente va fi limitat de factori precum accesul limitat la finanţare, capacităţile limitate de producţie de epuratoare şi oferta de docuri uscate.

Conform estimărilor Wood Mackenzie, doar 2% din flota maritimă mondială va avea instalate epuratoare de gaze până în 2020. În consecinţă, Wood Mackenzie susţine că firmele de rafinare vor fi nevoite să majoreze producţia de combustibili cu conţinut redus de sulf de care vor avea nevoie navele, iar punctele primare pentru realimentarea navelor vor migra spre zonele unde sunt disponibili combustibili cu conţinut redus de sulf.