Costurile de finanţare pentru stat, mediul privat şi populaţie, în creştere continuă

• S-a încheiat epoca banilor ieftini? • Dinamica creditării continuă să fie peste dinamica economisirii • Radu Crăciun, director general BCR Pensii: "Nu vă temeţi de recesiune"

Costurile de finanţare pentru stat, mediul privat şi populaţie au continuat să crească în ultima perioadă, iar dobânzile reale au început timid să ajungă din urmă inflaţia aflată la un maxim al ultimilor 18 ani. Cu toate acestea, dinamica creditării continuă să fie mai alertă decât cea a economisirii, ceea ce indică că va fi nevoie de dobânzi şi mai mari pentru stăvilirea inflaţiei şi foarte posibil chiar de o recesiune.

Indicele de referinţă pentru creditele acordate populaţiei a trecut ieri de 5%, urcând la cel mai ridicat nivel din aprilie 2013, în timp ce referinţa pentru costurile de finanţare din economie, dobânda pe 10 ani la care se împrumută statul român, a ajuns la 7,16%, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Creşterea costului capitalului vine atât pe fondul inflaţiei galopante la nivel intern cât şi pe fondul semnalelor de la BNR şi alte bănci centrale importante privind continuarea de o manieră agresivă a majorărilor de dobânzi, în condiţiile în care inflaţia nu dă încă semne clare de încetinire, în ciuda dinamicii economice care dă semne de oboseală.

Datele publicate recent de Banca Naţională a României arată că populaţia şi firmele continuă să aibă apetit pentru credite în ciuda dobânzilor record - soldul creditului neguvernamental (firme private şi populaţie) a urcat cu 1,6% în martie în comparaţie cu februarie şi cu 15,7% în raport cu martie 2021. În acelaşi timp, soldul depozitelor neguvernamentale a scăzut cu un ritm lunar de 0,5% în martie (avans an/an de 11,1%).

• RO10Y trece de 7%, riscul stagflaţiei devine riscul recesiunii

Costul de referinţă pentru finanţarea economiei, dobânda pe 10 ani la care se împrumută guvernul României, a urcat şi ea la peste 7% în aprilie pe fondul licitaţiilor slabe ale Ministerului de Finanţe - cererea băncilor a fost foarte scăzută pentru datoria guvernamentală - şi cel mai probabil pe fondul lipsei din piaţa secundară a BNR. Creşterea costurilor de finanţare vine şi pe fondul includerii în perspectivă a viitoarelor majorări de dobândă ce vor fi operate de Banca Naţională. Amintim că oficialii Băncii au semnalat deja noi majorări pentru perioada următoare, după cum a mai scris ziarul BURSA.

Matei Păun, cofondator al fondului de investiţii românesc Black Sea Fund şi specialist cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul investiţiilor, consideră că nivelul randamentului la titlurile de stat în lei pe 10 ani semnalează o recesiune.

"Dacă asta (graficul ataşat - n.r.) nu ţipă «recesiune» atunci nu ştiu ce ar putea să o facă", spune Păun.

Analiştii bancari anticipează la rândul lor că BNR va continua ciclul de majorare a dobânzilor şi va urca dobânda-cheie la un nivel de 4,50% în luna octombrie. Aceştia nu prognozează încă recesiune pentru ţara noastră, însă şi-au redus drastic, pe parcursul ultimelor 2-3 luni, estimările de creştere pentru economia României.

"Vedem Banca Naţională a României majorând dobânda-cheie la 4,50% până la şedinţa (de politică monetară) din octombrie, de la 3,00% în prezent, cu rata facilităţii de creditare (...) ajungând la 5,50%", spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

Ziarul BURSA a scris în multiple rânduri în ultimele 15 luni despre tendinţa de creştere a dobânzilor şi despre grevarea bugetului cu cheltuieli mai mari cu dobânzile în cazul în care nu se revizuieşte structura generală a cheltuielilor sau sistemul fiscal - în lipsa unei astfel de revizuiri îndatorarea generaţiilor viitoare va continua să se facă în mare parte pentru plata salariilor din sistemul public şi a pensiilor (inclusiv cele speciale) majorate în ultimii ani.

Practic, orice creşteri de venituri operate de guvern se plătesc din împrumuturi atât timp cât nu se schimbă regimul fiscal şi nu se majorează veniturile bugetare structurale. Per total, în 2022, guvernul preconiza înainte de majorarea actuală a dobânzilor un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară.

• ROBOR la 3 luni trece de 5%

În acelaşi timp, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă contractate până în luna mai 2019, a urcat ieri la 5,01% pe an, de la 4,95% cât a fost vineri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României. Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 3 aprilie 2013, când acesta s-a situat la 5,03% pe an.

La un credit Prima Casă de 250.000 de lei, pe 30 de ani, la valoarea de astăzi a indicelui ROBOR, înseamnă o creştere de 400 de lei la rata lunară faţă de ROBOR-ul din 28 ianuarie 2022 de 2,75%. La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.  

Costurile mai mari de finanţare reduc suplimentar venitul disponibil al gospodăriilor, cu efect negativ în consum şi în dinamica economică, în condiţiile în care inflaţia oferă o dublă lovitură prin erodarea puterii de cumpărare.

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la pragul de 5,13% pe an, de la 5,04% vineri, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,19% pe an, de la 5,11% pe an anterior.  

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este în prezent de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

Analiştii anticipează însă că IRCC va ajunge la nivelul actual al ROBOR cu o întârziere de 6-9 luni.

• Radu Crăciun, director general BCR Pensii: "Recesiunile sunt şi ele o parte a volatilităţii economice"

Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul general al BCR Pensii, arată într-un articol publicat pe blogul personal că "prioritatea numărul 1 ar trebui să fie aducerea inflaţiei sub control (...) chiar dacă asta poate duce la o recesiune temporară".

Acesta subliniază că "recesiunile sunt şi ele o parte a volatilităţii economice prin care a progresat societatea umană într-o perioadă în care eram mai puţin comozi, iar banii aveau un preţ".

"Până la urmă, perioadele de recesiune sunt acele momente care forţează mediul de afaceri să îşi revizuiască eficienţa şi modelele de business, să vină cu soluţii inovatoare menite să permită relansarea afacerii pe baze mai sănătoase. Greu să mai fi motivat pentru aşa ceva în epoca banilor gratis care îţi garantează o creştere economică neîntreruptă. (...) Cum stă România? Momentan suntem încă indecişi în stabilirea priorităţilor, încercând să navigăm între inflaţie şi creştere economică, ca să nu mai punem la socoteală şi cursul de schimb. Ca urmare, inflaţia continuă să crească peste aşteptările care oricum erau ridicate. Faptul că creşterea de dobândă este prea timidă este sugerată de faptul că dinamica creditelor depăşeste dinamica depozitelor bancare. Adică situaţia este exact inversă celei care ar permite reducerea inflaţiei. De altfel, ultimele cifre legate de evoluţia comerţului cu amănuntul ne arată o crestere an la an de 5,6%, usor peste media Uniunii Europene", spune Crăciun.