Costurile mari de finanţare şi reducerea consumului cresc numărul de insolvenţe

Sectorul construcţiilor conduce în continuare topul companiilor intrate în insolvenţă în 2023 în ţara noastră, în ciuda măsurilor de sprijin luate de către Guvern pentru acest domeniu de activitate, arată studiul efectuat de Coface România şi prezentat ieri în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit sursei citate, primele trei poziţii în topul referitor la numărul companiilor intrate în insolvenţă sunt ocupate de construcţii (1.446), comerţ cu amănuntul (825) şi comerţ cu ridicata şi distribuţie (815). Numărul insolvenţelor din cele trei sectoare de activitate reprezintă 46% din totalul celor 6650 de companii care au intrat în insolvenţă în cursul anului trecut, număr aproximativ egal cu cel al insolvenţelor înregistrate în anul 2022, care a fost de 6649.

Dintre firmele intrate în insolvenţă anul trecut, creşterea cea mai mare a fost raportată în sectorul construcţiilor (+6% faţă de anul 2022), sector ce deţine 22% din totalul numărului de insolvenţe.

Referitor la această situaţie, Bogdan Nichişoiu, Rating (EIC) Manager al Coface România, a spus: "Deşi în anul 2023 infrastructura a crescut robust datorită proiectelor derulate din fondurile europene, zona construcţiilor rezidenţiale s-a contractat, iar această zonă reprezintă 50-55% din întregul ecosistem. Chiar dacă observăm că preţurile materialelor de construcţii au scăzut substanţial - ceea ce în mod normal este bine pentru constructori, distribuitorii acestor materiale au înregistrat marje negative de profit, ceea ce a dus la probleme de lichiditate şi la un risc de insolvenţă mai mare".

La rândul său, Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România, a spus: "Observăm că în ultimii 5 ani numărul de insolvenţe se menţine relativ constant, iar în ultimii 2 ani dinamica semestrială este aproximativ egală cu 0% ceea ce arată o stabilitate a mediului antreprenorial românesc.(...) Cu toate acestea vedem o creştere a insolvenţelor în industria textilă pentru că este o industrie globalizată şi din cauza renunţării la sistemul de cote şi afectării cauzată de pandemie. De aceea, nu m-ar mira ca această industrie să fie pe locul întâi în privinţa insolvenţelor care vor fi înregistrate în anul 2024. A crescut cu 6% faţă de anul 2022 şi numărul insolvenţelor din construcţii şi cred că vom înregistra o creştere a acestui număr şi în anul 2024, în special în zona companiilor care se ocupă de construcţiile rezidenţiale. (...) La nivel microeconomic se conturează o serie de provocări pentru 2024 cum ar fi scăderea consumului, costul de finanţare mare dar şi noul set de taxe şi impozite intrat în vigoare începând cu acest an, care vor pune o presiune constantă pe activitatea economică. Acest lucru ar putea duce la extinderea termenelor de plată către furnizori, amplificând riscul de insolvenţă al companiilor vulnerabile".

Din numărul total de companii intrate în insolvenţă în 2023 companiile înfiinţate înainte de 2016 reprezintă aproximativ 54%, în scădere de la aproximativ 60% în 2022.Anul trecut a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru 460 companii cu o cifră de afaceri de peste 500.000 euro, în creştere cu 29% comparativ cu anul 2022 şi cu 4% faţă de 2019. Dintre acestea doar 45 de companii aveau cifra de afaceri peste 5 milioane euro, ceea ce indică un impact financiar şi social mai scăzut în economie.

Potrivit studiului realizat de Coface România, anul trecut au fost deschise 61 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 21 de proceduri deschise în 2022. Dintre companiile intrate în concordat preventiv în 2023, 8 firme au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de peste 5 milioane euro şi aveau 1.229 de angajaţi.

Conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, în 2023 au fost refuzate la plată 33.790 de instrumente de plată, iar valoarea totală refuzată la plată a fost de 2,13 miliarde lei. Cu toate că sursa citată observă o creştere atât ca valoare refuzată (37%), cât şi ca număr de incidente (17%) comparativ cu 2022, valorile înregistrate în 2023 sunt sub valorile înregistrate în 2019: -33% ca valoare refuzată şi -27% ca număr de incidente.

În ceea ce priveşte distribuţia la nivel naţional a numărului de insolvenţe, studiul citat precizează că 6 judeţe alături de Bucureşti însumează 51% din totalul numărului de insolvenţe deschise în 2023, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de 2022. Capitala conduce clasamentul cu 1.289 de insolvenţe - în creştere cu 19% faţă de 2022, urmată de judeţele Bihor, Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi, Ilfov. Companiile din aceste judeţe au aproximativ 46% din numărul total de angajaţi ai companiilor care au intrat în insolvenţă în 2023.

Aceleaşi judeţe şi Bucureştiul deţin o pondere de 48% din totalul numărului de înmatriculări şi de 41% din totalul numărului de radieri.

Cele mai multe companii au fost înmatriculate (31.091) şi radiate (11.820) în Bucureşti.

• 2023 - an al stabilităţii economice

Reprezentanţii Coface au precizat că evoluţia economiei naţionale a fost marcată de lumini şi umbre pe parcursul anului 2023, cu o frânare pe fondul temperării consumului. Pe fondul temperării cererii şi reducerii presiunilor de costuri pe segmentul de hidrocarburi, energie, cereale şi materiale de construcţii, inflaţia şi-a continuat trendul descrescător până la 6,61% la finalul anului 2023, semnificativ sub nivelul înregistrat la debutul anului (15%) sau maximul din toamna anului precedent (16,8% în noiembrie 2022).

Principala vulnerabilitate pe plan macroeconomic în anul 2023 a fost perpetuarea deficitelor duble, deficitul fiscal înregistrat pe parcursul anului 2023 fiind de 89,9 miliarde lei, respectiv 5,68% din PIB, sub ţinta iniţială de 4,4%.Totodată, datoria publică a depăşit pragul de 50% din PIB în 2023.

Alina Popa, Country Manager Coface România, a declarat: "Anul 2023 poate fi definit ca un an stabilităţii pentru mediul de afaceri, fără creşteri notabile ale numărului de insolvenţe.Chiar dacă am evitat o recesiune, după o decelerare a creşterii reale la aproape 2%, comparativ cu 4,1% în 2022,aceasta fiind una dintre cele mai bune creşteri din regiune,contextul economic rămâne relativ complicat.Deficitele fiscale şi comerciale mari pot genera riscuri şi vulnerabilităţi pentru populaţie şi mediul de afaceri. Astfel ne aşteptăm la o creştere moderată a numărului de insolvenţe în 2024 cauzată în special de scăderea consumului şi de costul mare de finanţare.Umărim evoluţiile macro şi micro economice pentru a putea susţine pas cu pas companiile cu soluţii adaptate la dinamica pieţei".

• Probleme în zona comerţului cu amănuntul

Revenind la topul insolvenţelor pe anul trecut, deşi pentru anul 2024 reprezentanţii Coface România se aşteaptă o creştere a consumului faţă de plusul de doar 1,9% înregistrat anul trecut, se pare că micii retaileri şi sectorul distribuţiei de bunuri se vor confrunta în continuare cu o situaţie dificilă, aşa cum a fost şi în 2023 când 1640 de firme (825 din comerţul cu amănuntul şi 815 din comerţul cu ridicata şi din distribuţie) au intrat în insolvenţă.

Situaţia este dificilă dacă ţinem cont că, potrivit sursei citate, vânzările din retail au crescut cu doar 2,2%, sub media de 6,2% înregistrată în anul 2022, prin prisma decelerării semnificative a consumului, deşi dinamica salarială a depăşit creşterea medie a preţurilor în anul 2023.

Tiberiu Chesoi a afirmat că în anul 2024 se aşteaptă la o creştere a insolvenţelor în rândul companiilor din retail, iar Bogdan Nichişoiu a punctat: "Evident că inflaţia rămânând ridicată peste ţinta urmărită de Banca Naţională a României va avea în continuare şi un efect asupra cantităţii de bunuri vândute. Volumele de vânzări vor avea în continuare de suferit şi, în momentul de faţă în care avem o inflaţie de 6-7%, nu ai cum să vezi genul acesta de hemoragie, de durere, de criză a consumatorului. Dar există şi o serie de bandaje în special prin metamorfozarea consumatorului, migrarea lui către segmente de produse care îi sunt mai prietenoase ca preţ".

Alina Popa a concluzionat: "Scenariul de bază pe care îl avem în vedere pentru anul 2024 este softlanding, adică ne aşteptăm la o revenire, la o normalitate, nu la sincope majore în economie. Din perspectiva evoluţiilor sectoriale în România, nu ne aşteptăm să vedem ceva spectaculos, statistic nemaivăzut în ultimii ani. Probabil vom avea în continuare un număr mare de insolvenţe în construcţii şi în comerţul cu amănuntul pentru că acolo sunt multe companii, dar nu mă aştept să fie ceva şocant".

Afirmaţia doamnei Popa este susţinută şi de radiografia mediului de afaceri la nivel naţional întocmită de Coface România, radiografie care arată că anul trecut au fost înmatriculate 147.026 de persoane juridice -din care 96.839 SRL-uri -, în scădere faţă de 2022 când au fost înregistrate 152.809 de companii. În ceea ce priveşte numărul companiilor radiate evoluţia este una favorabilă, anul trecut fiind înregistrate 71.241 de radieri, în scădere cu 3,4% faţă de 2022 şi cu 43% comparativ cu 2019 când au fost raportate 101.601 noi radieri.