COTAR demontează campania de PR privind conducerea defensivă

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) răspunde acuzaţiilor domnului Titi Aur, pentru a demonta campania de PR şi lobby cu acoperire mediatică din această perioadă, care are ca scop obţinerea unei lege pentru sine şi pentru alţi câţiva "specialişti în conducere defensivă" - aceştia nefiind acreditaţi ca atare de vreo instituţie a statului, conform unui comunicat remis redacţiei. Cu toate acestea, se încearcă modificarea legislaţiei pentru a scoate de la bugetul statului plata unor workshopuri cu 4 ore de teorie şi 3 de practică, mai scumpe decât şcoala de şoferi pentru orice categorie de permis auto.

Potrivit sursei citate, legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu are niciun fundament, dar pentru această lege se face lobby agresiv, de un an. "Este ca la Radio Erevan: E adevărat că ne opunem finanţării din bani publici a cursurilor de conducere defensivă, dar nu sunt cursuri, ci workshopuri de o zi; nu devii mai competent şi nici nu capeţi abilităţi concrete; nu primeşti nici carnet special de conducător defensiv acreditat, nici măcar o diplomă acreditată, nu garantează nimeni că vor fi mai puţine accidente, iar aparatele pe care faci practica nu sunt omologate", subliniază COTAR.

Prin campanii de PR şi prin Lobby se poate obţine votarea unei legi, doar că în România, lobby este trafic de influenţă. Exact traficul de influenţă este unul dintre motivele pentru care factorii de decizie din instituţiile statului resping ceea ce ar trebui să fie legea conducerii defensive, pentru că, în lipsa unui fundament solid, cei care ar aproba introducerea obligativităţii unor cursuri nefundamentate conform tuturor standardelor legale şi cu nişte aparate neomologate, ar fi imediat acuzaţi de implicare în trafic de influenţă, deci ar putea plăti cu puşcăria, fiind vorba de bani de la bugetul statului care, practic, s-ar plăti pe nişte workshopuri pe care până acum le-au făcut corporatiştii, din banii corporaţiilor, iar de acum le-ar plăti statul, din bani publici.

Cursurile presupun altceva, în România. Trebuie să fie acreditate şi să aibă un suport de curs foarte bine sistematizat şi acreditat. "Ceea ce promovează domnul Titi Aur, acuzând inclusiv factorii de decizie din Ministerul Transporturilor pentru respingerea acestui proiect, nu este decât un workshop de o zi, cu 4 ore de teorie şi 3 ore de practică. Transferul de know-how e lăudabil, dar poate fi plătit de clienţi, nu de la bugetul statului. Nu am înţeles în baza căror dovezi declară domnia sa că instructorii auto nu-i învaţă nimic pe cei care obţin permisul de conducere. Ar trebui să poată demonstra ceea ce declară public", adaugă COTAR.

În această campanie de PR şi lobby susţinută mediatic s-a ajuns la articole de ziar în care se analizează salariul unui înalt funcţionar care "se opune conducerii defensive". "Şi noi ne opunem, dar nu aşa cum încearcă să inducă eronat ideea domnul Titi Aur. Nu conducerii defensive, ci finanţării din bani publici a unor workshopuri care nu garantează în niciun fel obţinerea unor competenţe la finalul celor 4 ore de teorie şi 3 ore de practică pe aparate neomologate conform legislaţiei în vigoare", spune COTAR.

"Domnul Titi Aur este un adevărat profesionist în domeniul său, adică un foarte bun pilot de curse auto şi un bun sfătuitor, dar nu este expert şi în legislaţie, ar fi trebuit să fie şi jurist. Domnia sa nu a explicat, în campania mediatică pe care o susţine, cu scop de lobby pentru această lege, că nu este vorba despre cursuri echivalente cu cele pentru obţinerea permisului de conducere, ci despre un training de o zi, care nu se poate echivala cu un curs acreditat conform standardelor naţionale. Totuşi, doreşte finanţare de milioane de euro anual, din bani publici, şi impunerea obligativităţii acestor aşa-zise cursuri de conducere defensivă, pentru care ar avea monopol pe piaţă foarte puţine afaceri, încălcând din start şi Legea Concurenţei", transmite COTAR.

În plus, nu există studii care să demonstreze că prin cursurile dumnealui de conducere defensivă a scăzut numărul accidentelor rutiere în România. Exemplele pe care le aduce ca argumente vin de la corporaţiile care în ultimii ani şi-au plătit aceste workshopuri pentru angajaţii pe care-i trimit în teambuilding. Omite să spună că unii dintre participanţii la aşa-zisele cursuri s-au şi rănit în timpul exerciţiilor pe aparatele neomologate - situaţie care deja ar fi trebuit să fie anchetată măcar de ANPC, dacă nu şi de Parchet, subliniază sursa citată.

Fundamentarea legilor se face în baza unor studii reale, cu rezultate măsurabile şi validate de instituţiile statului, nu pe poveşti şi declaraţiile clienţilor din corporaţii. Expunerea de motive pentru o lege care să introducă obligativitatea unor cursuri de conducere defensivă trebuie să conţină statistici clare şi concluzii din care să reiasă că în urma acestor cursuri (mai întâi ar trebui să fie definite drept cursuri) şoferii capătă abilităţi şi competenţe noi, care este nivelul acestor competenţe şi în ce măsură contribuie ele la reducerea numărului de accidente rutiere - pentru că aceasta e motivaţia introducerii unei astfel de legi.

"Domnul Titu Aur omite, de asemenea, să menţioneze deosebirile esenţiale între expertiza unui pilot de curse care nu conduce maşina pe drumurile publice şi un şofer care se confruntă cu realitatea de pe drumurile publice, în traficul rutier. De asemenea, deosebirile esenţiale între un conducător auto şi un şofer profesionist. Am înţelege dacă statul ar plăti cursuri reale de conducere defensivă mai ales pentru şoferii profesionişti, dar nu putem înţelege necesitatea de a se plăti din bugetul statului nişte workshopuri pentru corporatişti, astfel încât companiile să primească, practic, banii de teambuilding de la stat, fără să se obţină realmente o ameliorare a situaţiei traficului rutier - pentru că aşa ceva nu se poate demonstra în urma unor măsurători reale", menţionează COTAR.

Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice poate fi anchetată ca lege "cu dedicaţie". Probabil că după încheierea campaniei media de promovare a acestei legi, alţi jurnalişti, dar de investigaţii, vor analiza total diferit această problemă. O lege care susţine afacerea unui singur om sau a câtorva centre neacreditate în nici un fel, conform niciunei legi din această ţară şi despre care nu se poate spune cu certitudine că are capacitatea de a reduce numărul accidentelor rutiere, rămâne doar o chestiune de oportunitate pe care o exploatează de obicei lobby-iştii.

Aşa cum salariul înaltului funcţionar din Ministerul Transporturilor a fost analizat în cadrul campaniei de promovare a legii pentru conducerea defensivă, alţi jurnalişti, dar de investigaţii, ar putea analiza contabilitatea "Academiei Titi Aur", cu cifra de afaceri, dar mai ales cu amortizarea unor cheltuieli. Ca orice afacere, şi aceasta are nevoie de clienţi, iar când statul dă o lege prin care trimite clientela către un număr limitat de firme şi pe deasupra le mai şi plăteşte din bani publici serviciile pe care acestea le fac pentru clienţi, afacerea devine subiect de dosar de anchetă la DNA, oricât de bine intenţionat ar fi autorul textului de lege.

"Mai este şi Curtea de Conturi în această schemă, iar la primul control, experţii Curţii de Conturi vor dori să vadă în ce anume s-au investit banii publici, pe baza rezultatelor măsurabile. Dacă din faza de fundamentare a acestei legi nu s-au putut prezenta studii cu rezultate concrete, Curtea de Conturi nu va putea analiza aceste rezultate concrete, neexistând mecanismul de evaluare necesar pentru ca această lege să poată fi aplicabilă. Acesta e unul dintre motivele pentru care de obicei funcţionarii publici decidenţi resping astfel de legi, pentru că exact ei devin principalii vinovaţi, iar presiunea mediatică sau presiunea publică nu-i intimidează, în luarea deciziilor. În astfel de situaţii, funcţionarul îşi semnează propria condamnare, dacă acceptă implementarea unui astfel de proiect, cu finanţare din bani publici", notează COTAR.

În plus, nu poate exista obligativitatea unor astfel de cursuri. Art. 241, aşa cum a fost completat prin Legea nr. 20/2022, prevede la alin. (4) că, conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă - adică este opţiune facultativă, fără a fi vreo obligaţie a acestora, fiind în cunoştinţă de cauză că nu se poate impune o asemenea obligaţie. La alin. (5) se menţionează că anumite "norme", inclusiv în ceea ce priveşte conducerea defensivă, urmează a fi stabilite prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, adică art. 241 alin. (5) nu stabileşte absolut nicio obligaţie pentru conducătorii auto.

Iniţial, art. 241 alin. (4), aşa cum a fost completat prin Legea nr.20/2022, prevedea: "conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă" - adică este opţiune facultativă, nefiind vreo obligaţie a acestora. Apoi, la art. III alin. (2) din aceeaşi Lege nr.20/2022, se face trimitere la art. 241 alin. (5) care nu stabileşte absolut nicio obligaţie pentru conducătorii auto, arătându-se că de fapt art. 241 alin. (4) stabileşte o obligaţie pentru conducătorii auto prevăzuţi la art. 32 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - ceea ce este absolut fals.

Cheltuielile sunt prevăzute la art. II din Legea nr. 20/2022 şi vor fi suportate din bugetul statului român, pentru a finanţa un număr limitat de afaceri private care nu pot demonstra că vor crea abilităţi şi competenţe ale conducătorilor auto şi nici că vor reduce numărul accidentelor rutiere sau gravitatea lor. În primă fază se vor finanţa din bani publici nişte workshopuri pentru poliţişti, pompieri, şoferi de ambulanţă şi din MApN, SRI, SPP, MAI, etc.

"Nu avem nimic împotriva workshopurilor de conducere defensivă pe care oricine le poate face, de oricâte ori doreşte, cu simpla condiţie să nu fie plătite din bani publici. Dacă s-ar plăti cursurile de conducere defensivă din banii de la bugetul statului, s-ar crea o discriminare gravă, pentru că toate celelalte cursuri pentru conducătorii auto ar rămâne nefinanţate de stat. În acest caz, statul ar trebui să plătească mai întâi şcoala de şoferi pentru toţi cetăţenii care vor să devină conducători auto şi indiferent cât ar costa aceste cursuri (exact aşa cum se doreşte în cazul conducerii defensive), ca apoi să plătească şi workshopurile de conducere defensivă, cu 4 ore de teorie şi 3 ore de practică, la un preţ mult mai mare decât cel al şcolarizării pentru obţinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categorii.

Propunem să fie denumite "cursuri de conducere defensivă" aceste actuale workshopuri pentru care se face PR, lobby şi lege specială, abia atunci când vor fi acreditate conform standardelor formării profesionale a adulţilor, ca adevărate cursuri în urma cărora şoferii obţin abilităţi şi competenţe măsurabile. Este nevoie şi de standard ocupaţional pentru formator/instructor, inclusiv pentru acreditarea ca atare a celor care acum deţin monopolul pe această nouă piaţă. Vrem să ştim cine este acreditat pentru a forma instuctorii şi în baza a ce.

De asemenea, cerem dovada clară a procentului reducerii numărului de accidente rutiere sau a gravităţii acestora, pe baza unor studii cu măsurători concrete şi corecte, pentru a se demonstra necesitatea introducerii Legii nr. 20/2022 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi a finanţării acestor cursuri de conducere defensivă din banii publici. Reamintim că dacă se vor finanţa aceste cursuri din banii publici, pentru eliminarea situaţiei de discriminare, statul va trebui să finanţeze şi şcolile de şoferi, pentru toate categoriile de conducători auto, implicit", mai arată COTAR în comunicat.