COTAR sesizează ASF despre situaţia de la GoCab, după ce ziarul BURSA a sesizat publicul

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a sesizat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu privire la situaţia de la GoCab Software, după un articol apărut recent în ziarul BURSA.

GoCab Software (CAB), societate ce se prezintă drept o suită de aplicaţii utilizate în serviciul de taximetrie, a fost listată în Piaţa AeRO în decembrie 2021, după ce în august strânsese de la investitori prin plasament privat 7,4 milioane de lei. În prezent, preţul acţiunii CAB este cu aproape 90% sub cel din plasament, în condiţiile în care, estimările din memorandum au fost infirmate sever de realitate.

În petiţia către ASF, Confederaţia spune că GoCab nu este autorizată pentru activitatea pe care o prezintă în toate adresele către Autoritatea de Supraveghere Financiară. "Nu înţelegem cum ASF a permis listarea pe bursă a unei companii care, conform legilor în vigoare, nu este autorizată pentru activitatea pe care o prezintă în toate adresele către ASF, ştiind că, activitatea pe care o prestează poate fi autorizată în baza legii 38/2003, unde activitatea de dispecerat taxi desfăşurată prin «alte mijloace de comunicare» se realizează prin dispecerate autorizate numai pe raza localităţii de autorizare sau prin Legea Transportului Alternativ, autorizată de către Ministerul Comunicaţiilor. Or, din câte cunoaştem, nu sunt autorizaţi de nici o autoritate pe baza celor două legi menţionate mai sus", se arată în petiţia semnată de preşedintele Confederaţiei, Vasile Ştefănescu.

• Ninel Macarie: "Aplicaţia GoCab se adresează transportatorilor autorizaţi de taxi şi dispeceratelor taxi, conform legii 38/2003, şi nu există obligativitatea de autorizare deoarece nu intermediază servicii de ride-sharing"

Ninel Macarie, directorul general al GoCab Software, spune că aplicaţia GoCab funcţionează legal şi respectă toate legile în vigoare.

Aceasta ne-a transmis: "Scopul Aplicaţiei este intermedierea de servicii de transport între Clienţi şi Transportatori (reprezintă transportatorul taxi astfel cum acesta este definit de prevederile Legii nr. 38/2003).

Serviciile de transport care sunt intermediate prin Aplicaţie se referă la servicii de transport în regim taxi, aşa cum acestea sunt reglementate de Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim taxi. Legea 38/2003 stă la baza termenilor si condiţiilor de folosire a Aplicaţiei".

Conform directorului GoCab, aplicaţia se încadrează la art. 21 (3) din lege, în care se menţionează că angajarea serviciilor unui taxi se poate realiza telefonic sau prin alte mijloace. "Aplicaţia GoCab se încadrează la acest articol («prin alte mijloace»)", spune Ninel Macarie.

Directorul companiei a adăugat: În consecinţă, aplicaţia GoCab se adresează transportatorilor autorizaţi de taxi şi dispeceratelor taxi, conform legii 38/2003 şi nu există obligativitatea de autorizare deoarece nu intermediază servicii de ride-sharing, acestea din urmă funcţionând doar cu autorizaţie ARR conform O.U.G. 49/2019".

În plus, Ninel Macarie aminteşte că CJUE a decis că aplicaţiile sunt servicii ale societăţii informaţionale şi nu de transport, fapt reţinut şi de Tribunalul Bucureşti.

"La 19 decembrie 2017, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat Hotărârea nr. 626/2017, care a extins domeniul de aplicare al obligaţiei de a solicita o autorizaţie pentru activitatea numită de «de dispecerat» la operatorii de aplicaţii informatice precum Star Taxi App. Deoarece consideră că activitatea sa constituie un serviciu al societăţii informaţionale căruia i se aplică principiul de excludere a autorizării prealabile prevăzut de Directiva privind comerţul electronic, Star Taxi App a sesizat Tribunalul Bucureşti (România) cu o cerere introductivă având ca obiect anularea Hotărârii nr. 626/2017. (dosar nr. 3331/3/2018).

În acest context, Tribunalul Bucureşti solicită Curţii de Justiţie să stabilească, printre altele, dacă un serviciu care constă în punerea în legătură directă, prin intermediul unei aplicaţii electronice, a clienţilor şi a şoferilor de taxi constituie un «serviciu al societăţii informaţionale». Tribunalul Bucureşti a admis, pe 14 decembrie, întrebările preliminare formulate de Star Taxi şi mută la Curtea Europeană de Justiţie a Uniunii Europene judecata privind anularea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti numărul 626/2017, prin care s-a încercat interzicerea aplicaţiei Star Taxi, potrivit unui comunicat de presă emis de companie. La începutul lunii noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză Star Taxi, suspendând actul administrativ", ne-a transmis Ninel Macarie. "În raport cu cele prezentate, vă transmitem că aplicaţia GoCab funcţionează legal şi respectă toate legile în vigoare", a conchis directorul societăţii.

• COTAR: "Există nişte conflicte de interese incredibile în care se află intermediarii ce fac plasamentul/IPO-ul"

Plasamentul privat şi listarea GoCab au fost intermediate de BRK Financial Group, acţionarul major la companiei. În aceste condiţii, conform COTAR, "există nişte conflicte de interese incredibile în care se află intermediarii care fac plasamentul/IPO-ul, de la comisioane de succes legate strict de valoarea umflată, până la interese pecuniare directe ale acţionarilor sau angajaţilor intermediarilor". Confederaţia adaugă: "BRK Financial Group este acţionar majoritar, atât la CAB, cât şi la FRB (n.r. Firebyte Games), Romlogic şi probabil şi la altele, dar întocmeşte şi memorandum-urile, stabileşte preţurile, intermediază ofertele, acţiunile se duc în cap imediat după listare şi ASF sau BVB nu au nici o problemă".

În cazul Go Cab, în memorandumul care a însoţit listarea, datat în decembrie 2021, se estimează că societatea urma să obţină în acel an venituri totale de 12,04 milioane lei, ce urmau să crească la 37,35 milioane lei în anul următor, urmând să ajungă la 41,1 milioane lei în 2023. În ceea ce priveşte profitabilitatea se pronoza un rezultat net de 0,16 milioane lei 2021, care urma să urce spectaculos la peste şase şi apoi şapte milioane de lei.

La finele lunii aprilie a anului trecut, compania îşi publica rezultatele pentru 2021: venituri totale de 1,53 milioane de lei - de aproape opt ori mai mici decât veniturile totale estimate şi o pierdere de 3,67 milioane de lei - faţă de un profit estimat de 0,16 milioane lei.

Mai mult decât atât, la AGA derulată cu o zi înainte, acţionarii, unde BRK împreună cu societăţile pe care le controlează este majoritar, aprobă Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pentru 2022, cu venituri totale de 2,92 milioane de lei şi o pierdere de 2,82 milioane de lei. Adică nicio legătură cu estimările din documentul de listare - venituri de 37,35 milioane de lei şi un profit de 6,64 milioane de lei.

În aceste condiţii, COTAR spune că cei care promovează astfel de previziuni ar trebui să plătească. "Ar trebui să existe o garanţie a intermediarului constituită şi care să fie eliberată după doi-trei ani de la listare, doar dacă sunt îndeplinite într-un procent rezonabil predicţiile, inclusiv dacă scăderea este rezonabilă. Altfel sunt doar lansări de recuperare de lichiditate pentru unii", se menţionează în petiţia Confederaţiei adresată către ASF.

Nu în ultimul rând, Confederaţia susţine în petiţie că, în 2019, a fost contactată de reprezentanţii BRK Financial Group şi Romlogic în legătură cu înfiinţarea GoCab, au avut loc întâlniri la care a luat parte inclusiv Nicolae Gherguş, care s-a prezentat drept reprezentat al SIF Muntenia. Pe atunci, Gherguş era preşedintele brokerului din Cluj, al cărui cel mai mare acţionar este SIF Muntenia, cu o deţinere directă de 18,5%.

• Pierdere de 5,2 milioane lei anul trecut, peste cea din 2021 de 3,7 milioane lei

GoCab Software a fost listată la bursă după ce, anterior avuseseră loc trei majorări de capital, până la valoarea de 6,74 milioane de lei, prin conversia creanţelor pe care acţionarii le aveau faţă de societate, coform celor prezentat în memorandumul de listare, întocmit de BRK.

Adică acţionarii împrumutau societatea, datoriile fiind transformate ulterior în acţiuni.

Ultima operaţiune de acest tip s-a derulat în mai 2021, când AGEA GoCab a decis majorarea capitalului cu 5,83 milioane de lei, din care suma de 4,78 milioane lei reprezenta conversia unor datorii. Conversia s-a făcut la valoarea nominală a acţiunilor, de 0,1 lei/titlu. În iunie, AGEA hotărăşte încă o majorare de capital în care să vândă acţiuni noi printr-un plasament privat, preţul stabilit fiind de 0,43 lei/titlu - adică de peste patru ori mai mare decât cel la care fuseseră convertite datoriile. Investitorii subscriu în baza unui document de ofertă întocmit de BRK - care era acţionarul majoritar al societăţii şi tocmai îşi convertise nişte datorii în acţiuni - ce includea anumite prognoze privind rezultatele companiei, probabil cele prezentate şi în documentul de listare.

În scurt timp realitatea a infirmat sever estimările din memorandum, diferenţele fiind foarte mari în sens negativ. Ieri, cu puţin timp înaintea închiderii sesiunii de tranzacţionare, preţul acţiunii CAB era de 0,0518 lei, cu 88% sub cel din memorandum.

Pentru anul trecut, compania a raportat venituri din exploatare de 2,22 milioane de lei şi cheltuieli de 7,44 milioane de lei. Astfel, GoCab a înregistrat o pierdere de 5,23 milioane de lei, peste cea in 2021, de 3,67 milioane de lei. În memorandumul de listare se estima, pentru 2022, un profit net de 6,64 milioane de lei.

La finele anului trecut, BRK Financial Group avea 49,8% din societate în timp ce SAI Broker, societatea controlată de BRK, deţinea 16,6% din GoCab Software.