Crama "Săhăteni" s-a născut şi se dezvoltă din fonduri europene

"Este o afacere foarte grea. Am investit o grămadă de bani şi nu suntem nici de departe acolo unde ar trebui să fim. După aproape şase ani, încep să apară rezultatele. Feed-back-ul este foarte bun, dar este o muncă de-o viaţă", ne-a povestit Aurelia Vişinescu.

Crama de la Săhăteni - o afacere de familie - aşa cum au descris-o reprezentanţii acesteia, a fost construită cu bani din fonduri Sapard. "În 2006, am început să dezvolt, împreună cu vărul meu, un proiect din fonduri europene în valoare de 1,2 milioane euro, 50% din aceşti bani fiind nerambursabili. Desigur, investiţia a fost mai mare - peste 1,5 milioane de euro. Acum avem 70 de hectare de vie, din care 36 de hectare au fost replantate, în totalitate din surse europene şi urmează să intre pe rod în acest an. Vom replanta şi restul viei, în principiu cu aceleaşi tipuri de soiuri", ne-a povestit Aurelia Vişines-cu, managerul societăţii şi tehnologul vinurilor de la "Săhăteni", adăugând: "Întâi am ales punc-tul geografic, după calitate, apoi am cumpărat sediul, care a fost o fermă viticolă de stat şi după aceea am achiziţionat viile de la particulari. Este o afacere foarte grea. Am investit o grămadă de bani şi nu suntem nici de departe acolo unde ar trebui să fim. După aproape şase ani, încep să apară rezultatele. Feed-back-ul este foarte bun, dar este o muncă de-o viaţă".

• "Shiraz" - un soi rar - la "Săhăteni"

Soiurile de struguri roşii plantate de companie sunt "Fetească Neagră", "Merlot", "Cabernet Sauvignon" "Pinot Noir" şi "Shiraz" - un soi mai puţin cultivat în ţara noastră. Ca soiuri albe de struguri, în viile de la "Săhăteni" regăsim "Fetească Albă", "Feteas-că Regală", "Tămâioasă Româ-nească", "Sauvignon Blanc", "Chardonais" şi "Pinot Gris". "Am încercat să punem mare accent pe soiurile autohtone. Avem o gamă dedicată - < Artizan > - care este produsă doar din soiuri româneşti sau cupajate cu soiuri internaţionale. În acelaşi timp, nu uităm de export şi de trendul mondial. < Pinot Gris > şi < Pinot Noir > sunt foarte la modă, în alte ţări", ne-a spus doamna Vişinescu.

În Crama "Săhăteni" sunt produse atât vinuri albe, cât şi vinuri roşii şi rose, de la seci până la dulci, primul an în care acestea au fost comercializate fiind 2008. Societatea a creat trei branduri - "Domeniile Săhăteni" - des-tinat în special retailului, "Aurelia Vişinescu" şi "Divin". "Aurelia Vişinescu" are trei linii - "Nomad", "Artizan" şi "Anima", ultimele două fiind destinate exclusiv pentru HoReCa, "dar nu ne vom limita la acestea. Am vrut să creăm un brand umbrelă, sub care să putem produce mai multe tipuri de vin", potrivit tehnologului de la Săhăteni. Gama "Divin" are vinurile "Divin şi "Divin Reserva", ultima linie fiind pentru "HoReCa". "< Aurelia Vişinescu > este brandul pe care vrem să-l promovăm cel mai mult, pe lângă < Domeniile Săhăteni >, care va fi promovat pe piaţa internă", ne-a mai spus femeia de afaceri.

• 45% din cifra de afaceri provine din export

Din totalul vânzărilor de circa 250.000 de sticle, compania a exportat, anul trecut, aproximativ 45%, ţările de export fiind Thailanda, Coreea, China, Japonia, Canada, Lituania, Polonia, Belgia, Germania. Managerul societăţii estimează o cifră de afaceri pentru 2010 de circa 700.000 de euro, cu o creştere semnificativă faţă de 2009, de aproape 100%. Capacitatea de producţie este de un milion de sticle. Ţinta pe care societatea şi-a propus-o, în următorii trei ani, este să comercializeze anual 500.000 de sticle, ne-a declarat Aurelia Vişinescu, adăugând că "anul trecut a fost un dezastru pentru zona noastră, atât din punct de vede calitativ, cât şi în ceea ce priveşte cantitatea. Am avut hectare întregi cu pierdere totală". Vinurile produse în crama "Săhăteni" costă între 12,5 şi 150 de lei.

• Agroturism la "Săhăteni"

Societatea "Săhăteni" derulează un proiect FEADR, prin care va investi în dezvoltarea cramei. "Suntem în faza a doua de construcţie a cramei. Mai avem să facem o hală nouă de stocaj. Vom mai achiziţiona cisterne noi, de mică capacitate pentru vinurile de top, baricuri şi o presă nouă", ne-a explicat doamna Vişinescu, menţionând că valoarea întregului proiect, care trebuie finalizat până în iunie 2012, este de 1,2 milioane euro, fără TVA.

Domnia sa intenţionează să dezvolte şi o zonă de agroturism: "Este următorul proiect. Nu ştiu exact când îl vom demara, probabil la anul, dar vom pune crama în circuitul turistic, cu maximă prioritate. Intenţionăm să facem această afacere cu fonduri europene, sperăm la o pensiune de circa 20 de camere. Trebuie să facem şi utilităţile şi infrastructura. Ne-am gândit că dacă pensiunea va costa 200.000 de euro, utilităţile vor mai costa încă 150.000-200.000 de euro.

• Începem să ne apropiem de trendul internaţional

Concurenţa în domeniu a început să fie foarte mare, potrivit Aureliei Vişinescu, care ne-a declarat: "În ultimii ani au apărut foarte multe crame, majoritatea ţintind vinurile de bună calitate. Acest lucru este consecinţa atragerii de fonduri europene. S-au făcut investiţii, acum au ieşit şi vinurile pe piaţă, concurenţa este foarte mare".

Deşi începem să ne aliniem şi noi trendului internaţional, tendinţele nu sunt chiar aceleaşi ca pe piaţa externă, în opinia tehnologului de la Săhăteni: "Tendinţa la noi este dată de lipsa de cultură, bani şi educaţie. Dacă în afară sunt consumate mai mult vinurile seci, roşii, cât mai puţin baricate, noi bem mai mult vin alb, întrucât consumăm foarte mult şpriţ. Ne-am mutat puţin de la vinul dulce la cel demidulce şi la demisec. În alte ţări se bea < Pinot Noir > şi < Pinot Gris >, care la noi nu se consumă deloc, noi preferăm vinurile aromate, cum ar fi < Tămâioasă > ori < Muscat >. Din păcate, legislaţia noastră nu a fost în totalitate armonizată cu cea din Uniune. Noi judecăm dacă vinul este sec sau demisec mai mult după cantitatea de zahăr rezidual, pe când în afară există şi posibilitatea să judeci vinul după aciditate. În consecinţă, un vin care la noi este demisec, în afară este foarte bine sec. Astfel, cumva ne apropiem şi noi de trendul internaţional".

Vinul bio nu este mai scump decât cel normal

"Restograf" - manifest împotriva restaurantelor bucureştene de proastă calitate

• Aurelia Vişinescu - o femeie într-o lume a bărbaţilor

"Am făcut facultatea de horticultură, specialitatea vie şi vinificaţie. Iubesc foarte mult florile, sunt îndrăgostită de cactuşi. Intenţionez chiar să-mi fac şi o mică seră. Aşa am ajuns la această facultate - îmi doream să mă ocup de flori - şi încă de atunci m-am gândit la meseria pe care o practic. Mi s-a părut interesantă ştiinţa din spatele meseriei şi, apoi, o dată ce începi să cunoşti vinul, nu te mai poţi despărţi de el. Am avut noroc şi am lucrat de la început în domeniu, adică din 1993. Am început la < Vinexport > - o firmă care, la vremea respectivă, făcea comeţ exterior şi chiar producţie. A fost o şansă mare atunci, mai ales că accesul în domeniu era destul de greoi, cu atât mai mult pentru o femeie. Aceasta a fost piatra de temelie. Am lucrat în multe zone din ţară, am călătorit şi am făcut traininguri în străinătate. La < Vinexport > am stat din 1993 până în 1998, după care am lucrat la < Halewood >, din 1998 până la sfârşitul lui 2005. În 2006 am început propria afacere, demarând construcţia cramei de la Săhăteni.

Poate că am fost prima femeie la noi care s-a implicat în domeniul vitivinicol. Acum, însă, nu sunt singura femeie în această lume. Există degustătoare care au abilităţi foarte bune. Chiar şi în vinifacţie mai am câteva colege. Sigur că încă domină bărbaţii, deşi degustarea în sine şi arta cupajelor ţine foarte mult de paleta senzorială şi se ştie că femeile sunt mai sensibile, mai perseverente şi mai atente la detalii. Or, aici, când tinzi către perfecţiune, sunt foarte importante aceste lucruri. Înainte să te implici, trebuie să vezi potenţialul, este vorba de pricepere, de multă pasiune, răbdare, studiu. Acum, pentru ceea ce fac, am reuşit să-mi formez o echipă. În 2006, când am făcut prima recoltă, eu eram singurul angajat şi am lucrat cu familia. De opt luni am o nouă pasiune, probabil cea mai mare - fetiţa mea".