• Anul trecut, ţara noastră a încasat doar 13 milioane dolari din creanţele externe
• În ritmul actual, vom recupera toţi banii în 90 de ani
Ţara noastră a recuperat, în 2010, doar circa 13 milioane de dolari din cele peste 1,25 miliarde de dolari pe care le are de încasat din creanţele externe rezultate din activităţile comerciale efectuate înainte de 31 decembrie 1989.
Cele 13 milioane dolari au fost recuperate, în principal de la Irak (12,8 milioane dolari). Diferenţa de aproape 200.000 dolari a fost recuperată de la Siria (88.000 dolari), şi de la Mongolia (97.000 dolari).
Sumele încasate anul trecut sunt extrem de mici comparativ cu stocul datoriilor istorice pe care îl avem de recuperat.
La 31 decembrie 2010, ţara noas-tră avea de încasat, în total, creanţe externe în valoare de 1,252 miliarde de dolari, de la 13 state din Asia şi Africa, şi 1,232 miliarde ruble trans-ferabile de la Cuba, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), remise la solicitarea redacţiei. O rublă transferabilă era echivalentă cu 0,98 grame aur. Principala ţară debitoare (în dolari) rămâne, în continuare, Irakul (958,5 milioane dolari), fiind urmat de Sudan (169,8 milioane dolari) şi de Siria (35,7 milioane dolari).
• De ce nu recuperăm banii
Deşi aceste sume ne-ar fi fost mai mult decât necesare în contextul în care, anul trecut, Guvernul a majorat taxe şi impozite şi a luat măsuri de austeritate din cauza problemelor bugetare, banii ţării noastre - risipiţi pe trei continente, Asia, Africa şi America Latină, - se dovedesc a fi greu de recuperat.
Reprezentanţii MFP susţin că Executivul a făcut demersurile necesare şi că a semnat inclusiv acorduri guvernamentale cu unele ţări debitoare, dar că procesul de recuperare a banilor este îngreunat din varii motive.
Conform sursei citate, o parte dintre statele debitoare întâmpină dificultăţi majore de ordin economic, financiar şi valutar (Sudan, Rep. Centrafricană, Somalia, Tanzania), alte state sunt afectate de conflicte şi urmează să fie prinse în acorduri de finanţare internaţională (Sudan), iar altele pur şi simplu refuză să înceapă negocierile (cazul Cubei). În timp ce relaţiile politice cu autorităţile de la Havana par îngheţate din 2006, când au avut consultări între ministerele afacerilor externe, creanţa Cubei faţă de ţara noastră a crescut în 2010 faţă de 2009, de la 1,198 miliarde ruble transferabile, la 1,232 miliarde.