Creditul bancar şi decalajul dintre exporturi şi importuri - vulnerabilităţile principale ale economiei noastre

Economia noastră prezintă vulnerabilităţi, justificate de viteza mare de creştere a economiei, de care, însă, este nevoie pentru a ajunge din urmă ţările din zona euro, a apreciat ieri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

Domnia sa a apreciat că economia ţării noas-tre se va menţine la un nivel asemănător cu cel din primele trei luni, urmând ca, spre sfâr-şitul lui 2008, în condiţiile unui an agricol bun, să avem o creştere economică de peste 6%. Mugur Isărescu consideră că "diferenţa care poate veni din agricultură ar fi de un miliard de euro, ceea ce reprezintă circa 1% din PIB", această creştere fiind una sus-tenabilă, care temperează preţurile şi deficitul de cont curent.

Marea provocare a ţării noas-tre o reprezintă îmbinarea convergenţei reale cu cea nominală, în contextul depăşirii decalajului dintre noi şi ţările dezvoltate, dar totodată evitarea unui dezechilibru macroeconomic, consideră guvernatorul BNR.

Domnia sa apreciază că euforia privind evoluţia rapidă a creditului bancar reprezintă cea mai importantă problemă cu care se confruntă economia noastră în prezent, la care se adaugă decalajul foarte mare dintre exporturi şi importuri. În opinia guvernatorului, pentru a recupera acest decalaj, este nevoie de o creştere a calităţii exporturilor, de ajustări la nivelul politicilor economice, respectiv de creşteri bazate pe productivitate.

Guvernatorul a mai adăugat că nu trebuie să neglijăm dependenţa băncilor de finanţarea externă, apreciind că unele bănci se gândesc deja la acest lucru. "Când se va maifesta o întrerupere a finanţării, preocuparea pentru asigurarea resurselor va fi tardivă", susţine Mugur Isărescu.

Domnia sa a atras atenţia asupra rapoartelor oferite de instituţiile naţionale, care trebuie să fie credibile şi echilibrate. Guvernatorul consideră că acestea sunt foarte importante în contextul schimbării de sentiment care s-a petrecut în ultimele douăsprăzece luni, investitorii străini urmărind aceste documente.

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vos-ganian, prezent la conferinţa de ieri, a precizat că există unele necorelări care reprezintă cauza întârzierilor ţării noaste comparativ cu alte economii. Domnia sa a dat exemplu inadvertenţele dintre reformele macroeconomice şi cele la nivel microeconomic, care au determinat un proces mult mai îndelungat de scădere a inflaţiei comparativ cu alte ţări. De asemenea, necorelările dintre sistemul bancar şi economia reală au provocat dezechilibre, iar cele dintre pieţele financiare, de capital, respectiv de asigurări, au produs şocuri pe piaţa de capital în anii 1997-1998, susţine ministrul.

Pe de altă parte, Varujan Vosganian a oferit cifre pozitive ale evoluţiei economice naţionale. Potrivit acestora, majorările salariale în primele trei luni ale acestui an, de 23,3%, au fost mai mici decât creşterea nominală a PIB-ului, care a fost de 26,6%.

În opinia domniei sale, deficitul de cont curent în acest an va atinge, probabil, 14-14,5%, întrucât poziţia externă a ţării noastre s-a îmbunătăţit substanţial faţă de anul 2007.

A avut loc o creştere a calităţii exporturilor, observându-se o majorare a acestora la capitolul maşini şi utilaje de transport, pe când nivelul importurilor de produse alimentare şi combustibili minerali a crescut, a precizat ministrul economiei.

Analiza ministrului economiei şi finanţelor a vizat structura PIB-ului, care a suferit îmbuntăţiri, în opinia sa, în ceea ce priveşte investiţiile, economiile sau formarea brută de capital fix. Conform datelor Eurostat, ţara noastră se află pe primul loc în privinţa ritmului de producţie industrială, cu o creştere de 5,5 ori din anul 2000 până în prezent. Investiţiile au avut o evoluţie de 35,2% în primele luni ale anului 2008 faţă de 2007, în timp ce în 2007 comparativ cu 2006 au crescut cu 29,9%, a mai precizat domnul Vosganian. Ca rezultat al creşterii nivelului de trai, domnia sa a evidenţiat creşterea care a avut loc la nivelul economisirii, primlele trei luni ale acestui aducând o majorare de 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.