CRISTIAN AGALOPOL, AMCHAM: "Împrumutul de acţiuni - soluţie pentru sporirea free-float-ului la BVB"

Împrumutul de acţiuni reprezintă o soluţie pentru creşterea free-float-ului companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi, implicit, a sporirii activităţii de tranzacţionare din piaţa noastră, ne-a spus Cristian Agalopol, membru în board-ul Camerei de Comerţ Americană (AmCham România) şi preşedintele grupului de lucru pentru piaţa de capital & servicii financiare din cadrul AmCham.

Domnia sa ne-a declarat: "Una dintre marile probleme pe care le au pieţele din Europa Centrală şi de Est, inclusiv piaţa din România, este legată de lichiditate şi de free-float, elemente care, din punctul meu de vedere, sunt foarte asemănătoare, dar pentru a le dezvolta sunt necesare iniţiative diferite".

Cristian Agalopol a punctat că, pentru creşterea free-float-ului companiilor de la BVB, adică a acţiunilor care se tranzacţionează liber în piaţă, AmCham a promovat intens împrumutul de acţiuni.

"La ora actuală, în termeni nominali, investitorii care nu sunt rezidenţi în România au plasamente la bursa noastră şi în titluri de stat de peste zece, poate chiar douăsprezece miliarde de dolari. Iar din această sumă, la bursă sunt undeva între 3 - 3,5 miliarde de dolari. Sunt portofolii deţinute de custozii globali, care au în spate fonduri de investiţii mari de afară, cum sunt de exemplu fondurile suverane, care cumpără acţiuni şi le ţin pe termen lung.

Iar una dintre iniţiativele noastre la AmCham a fost legată de modul în care putem întoarce aceste acţiuni în piaţă", a spus Cristian Agalopol pentru Ziarul BURSA.

Reprezentantul AmCham a adăugat: "Iar soluţia, care s-a şi implementat, a fost împrumuturile de acţiuni. La vremea respectivă, spuneam că împrumuturile de acţiuni sunt bune în proporţie de 99% doar pentru investitorii instituţionali străini. Asta pentru că fondurile de pensii nu au voie să îşi împrumute acţiunile prin lege, SIF-urile nu îşi împrumută acţiunile prin lege, iar brokerii locali nu au niciun interes să împrumute acţiuni în condiţiile în care nu există derivate, nu se face short - selling etc".

Cristian Agalopol a punctat că brokerii-dealeri (cei care cumpără sau vând valori mobiliare pe cont propriu sau pentru clienţii lor) şi, în general, brokerii instituţionali de afară, au nevoie de portofolii de acţiuni pentru a construi titluri sintetice.

"Or, pentru a avea astfel de portofolii, trebuie fie să cumperi titlurile, dar astfel îţi blochezi capitalurile, fie să le împrumuţi. Este mult mai uşor să le împrumuţi, lucru pe care-l faci de la custozii globali. Ei vor să le împrumute, pentru că astfel îşi reduc costurile etc. Iar brokerii instituţionali construiesc aceste titluri sintetice, le vând clienţilor lor care, când vor să-şi facă exit-ul, vând aceste titluri în piaţă. În acest mod, indirect, o parte din aceste acţiuni se întorc practic în piaţă", a explicat reprezentantul AmCham.

Cristian Agalopol a punctat că partea de legislaţie pentru împrumutul de acţiuni a fost recunoscută, atât de FTSE Russell cât şi de MSCI, ca fiind un criteriu îndeplinit de piaţa noastră de capital.

Oficialul AmCham ne-a spus: "Este îndeplinit, dar nu este foarte bine testat. Au fost făcute câteva tranzacţii de împrumuturi de acţiuni între nerezidenţi, dar nu foarte multe. Totuşi, trebuie menţionat că, de la momentul în care noi avem implementată în piaţă o iniţiativă şi până când se derulează tranzacţii ca urmare a introducerii acelei iniţiative pot să treacă şi doi ani de zile. Pentru că, atunci când un instituţional de afară intră în piaţa noastră are nevoie de o mulţime de aprobări, face due-diligence, face un calcul de risc, cere informaţii etc. Lucrurile nu sunt simple şi abia după ce se parcurg toate etapele se începe cu tranzacţii mici, tranzacţii test. Iar pe măsură ce îşi dau seama de riscuri, investitorii încep să crească volumele".

Legat de problema lichidităţii, Cristian Agalopol a punctat că s-a răspândit o idee greşită în piaţă, anume că bursa ar fi răspunzătoare de listări.

"Bursa nu este responsabilă cu listările. Brokerii sunt. Bursa este responsabilă de partea de comunicare. Este un operator de sistem şi trebuie să convingă, prin dialogul pe care-l are cu brokerii, cu emitenţii, că sistemul de tranzacţionare pe care-l păstoreşte respectă toate standardele, creează vizibilitate etc. Bursa are poate o responsabilitate uşor mai mare decât brokerii, dar nu cu mult mai mare, de a dialoga cu statul în ceea ce priveşte privatizările", ne-a declarat oficialul AmCham.

În ceea ce priveşte mediul privat, Cristian Agalopol a punctat că există un număr nu foarte mare, dar important, de companii româneşti, care au o cifră de afaceri de peste un miliard de dolari şi pe care şi-ar dori să le vadă listate la Bursa de Valori Bucureşti.

"Vorbim de Bitdefender, Uipath, Dedeman. Ştiu că bursa a avut discuţii cu astfel de companii, în special în mandatul lui Adrian Tănase, pentru a încerca măcar o listare duală", a spus reprezentantul AmCham.

În opinia sa, actualul director general al BVB este unul dintre cei mai buni conducători executivi pe care i-a avut bursa noastră în ultimii zece ani de zile.

"Vine din piaţă, din zona fondurilor de pensii, înţelege mecanismele, ştie să vorbească cu investitorii, iar în discuţiile pe care le-am avut cu cei de la FTSE Russell, de fiecare dată au fost foarte apreciativi când au vorbit de mandatul lui Adrian Tănase", a spus oficialul AmCham.