CRISTIAN CÂRSTOIU, EY ROMÂNIA: "Băncile nu finanţează microîntreprinderile"

O sursă importantă de finanţare pentru startup-uri sunt băncile, însă, în ţara noastră, instituţiile de credit nu finanţează microîntreprinderile, a declarat, ieri, Cristian Cârstoiu, partener în Departamentul de Asistenţă şi Afaceri din cadrul EY România, cu ocazia lansării celei de-a treia ediţie a Barometrului afacerilor de tip Start-Up din ţara noastră.

Domnia sa a precizat: "Realitatea în România este că nu (n.r. băncile) dau credite la microîntreprinderi. Lasând la o parte toate programele guvernamentale, este o problemă fundamentală a viabilităţii microîntreprinderilor".

De altfel, conform studiului realizat de EY, doar 3% din cei 284 de respondenţi (fondatori sau co-fondatori de startup-uri) care compun eşantionul sondajului iau în considerare creditele drept sursă de finanţare a societăţii.

Domnul Cârstoiu a spus că de rezolvarea acestei probleme se ocupă atât compania domniei sale cât şi alte firme. Reprezentantul EY a spus: "Lucrăm să se realizeze (n.r. la nivelul băncilor), de exemplu, modele de risc cu o mai mare acurateţe pentru a putea dezvolta nişte produse şi servicii care să ia în considerare situaţia specifică a microîntreprinderii. Dacă ne uităm la anul 2010, apropo de ceea ce a însemnat anul 2008, şapte din zece microîntreprinderi din portofoliile băncilor au dat faliment. O lovitură foarte mare, pentru că atunci când vorbim de microîntreprinderi, «colateralele» sunt aproape zero, deci nu ai ce să colectezi înapoi. S-a creat o avalanşă în care s-a spus «nu mai vrem să intrăm pe acest segment»". Cristian Cârstoiu a notat totuşi că, în momentul de faţă, băncile încep să dezvolte produse specifice pentru startup-uri, dar a subliniat că nouă din zece startup-uri îşi încetează activitatea nu din cauza lipsei de finanţare.

Adina Creţu, program manager la Startarium, o platformă de incubare (include mentorat, discuţii cu experţi şi potenţial de finanţare) a afacerilor, a completat discuţia spunând că băncile nu reprezintă, în general, soluţia de finanţare pentru startup-uri, pe de o parte pentru că acestea nu sunt finanţabile, dar mai ales pentru că nu aceea este bariera principală de care se lovesc afacerile aflate în primii ani de activitate.

"Problema finanţării este un mit şi o scuză pe care o găsim şi vom vedea clar că este o scuză pe măsură ce vor intra, în piaţă, mai multe surse de finanţare, dar, «overall», nu vom avea mai multe startup-uri de succes", a afirmat Adina Creţu.

Domnia sa a explicat că problemele sunt unele populare, precum mentalitatea şi carenţe în ceea ce priveşte educaţia antreprenorială.

Reprezentantul Startarium a spus: "Ne este frică de eşec, ne este frică să începem şi când o facem începem cu banii proprii, iar atunci riscul este foarte mare. Cea mai importantă, şi este legată şi de cultură, este problema educaţiei. Avem nevoie de finanţare atunci când este nevoie de scalare (n.r. accelerare), când vorbim de intrarea pe pieţe internaţionale, des-pre un nou produs de adăugat în portofoliu sau despre a creşte echipa într-un mod radical. Vorbim despre o rampă de lansare, nu despre bani pe care să-i toc, la început, pentru că banii cu care am început s-au terminat".

Potrivit studiului, care include startup-urile cu maximum trei ani de activitate, diferenţa urban-rural s-a micşorat la o proporţie de 13% startup-uri în mediul rural şi 87% în cazul urban, faţă de sondajul din 2016 care dădea o proporţie de 8% versus 92%. Din cele 284 de startup-uri chestionate, 41% activau în capitală, faţă de 64% în 2016.

Totodată, pe domenii de activitate, 26% din aceste microîntreprinderi activează în domeniile IT, software şi internet, în comparaţie cu 23% în acum trei ani. Studiul mai arată că 12% sunt în comerţ, cu 4% mai mult decât sondajul din 2016, iar 6% în educaţie, în contextul în care startup-urile din acest ultim sector de activitate aveau o cotă de 0% în sondajul din 2016.

Circa 50% din companiile chestionate au sub douăsprezece luni de activitate, în timp ce sondajul mai relevă că o treime nu reuşesc să depăşească vârsta de doi ani.

De asemenea, 83% realizează venituri de sub 50.000 de euro, iar 1% venituri între 0,5 milioane de euro şi 1 milion de euro, în timp ce numărul mediu de angajaţi este de 2,2.

O cotă de 36% din startup-uri oferă servicii şi produse pe piaţa locală, 34% la nivel naţional, iar 20% pe plan global, în acest ultim caz activând, în mare măsură, companiile din IT, soft-ware şi internet.

Mai trebuie menţionat că 76% dintre respondenţi consideră că scăderea impozitării muncii ar îmbunătăţi mediul de afaceri, iar 33% îşi doresc scăderea sau scutirea de la plata taxelor. Alţi 45% spun că lipsa de capital pentru investiţii împiedică dezvoltarea afacerii.

În acelaşi timp, Irina Diţu, fondator al startup-ului Vizualist, care a beneficiat de susţinere anul trecut prin Start-Up Nation, a susţinut că programul reprezintă un beneficiu pentru antreprenori, iar direcţia în care se îndreaptă mediul antreprenorial în ţara noastră este una bună.

"Observ că evoluăm. Există din ce în ce mai multe modalităţi şi canale de finanţare. (...) Noi, după opt luni de activitate am realizat o cifră de afaceri de 27.000 de euro. Am primit finanţare prin Start-Up Nation şi primele şase luni au fost destul de uşoare, pentru că puteam să-mi plătesc salariaţii, chiria şi să mă concentrez doar pe direcţia în care merge business-ul", a precizat Irina Diţu.