CRISTIAN DAN, GCCC: "Declaraţiile premierului nu au nicio legătură cu conţinutul sesizării Legii conversiei la CCR"

Declaraţiile făcute de premierul Dacian Cioloş referitoare la motivele care au stat la baza sesizării Curţii Constituţionale cu privire la Legea conversiei nu au nicio legătură cu ceea ce conţine această sesizare a Guvernului, susţine Cristian Dan, reprezentantul Grupului clienţilor cu credite în CHF.

Domnia sa a reacţionat la declaraţiile luji Dacian Cioloş, după cum urmează:

"Am citit sesizarea trimisă de Guvern la CCR, ce are ca obiect pretinsa neconstituţionalitate a «legii conversiei» - de fapt a «Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori». Şi mă întristează nu documentul în sine, ci modul în care acţionează premierul desemnat de preşedintele României.

După mişcările din stradă generate de tragicul eveniment de la Colectiv, înaintea desemnării premierului, Preşedintele Iohannis afirma: «După părerea mea, în această etapă, pentru a rezolva problema guvernării şi pentru a avea garanţia că vom avea o îmbunătăţire netă a performanţei clasei politice, este nevoie de un Prim-ministru independent sau tehnocrat, cum spunem de multe ori; o persoană curată, care să nu fi fost implicată în niciun fel de scandaluri, o persoană integră, o persoană care a dovedit practic că ştie să gestioneze sisteme şi situaţii complicate». După părerea Preşedintelui, domnul Cioloş întruneşte toate aceste calităţi, altfel bănuiesc că nu l-ar fi desemnat prim ministru.

Concluziile le vom trage, însă, după ce vom parcurge modul în care s-au derulat câteva evenimente:

Pe 3 decembrie 2015, premierul Cioloş era invitat la emisiunea Videocraţia, pe postul de televiziune online UndeTV, al lui Robert Turcescu. Am intrat în direct în acea emisiune, în speranţa ca voi putea face cunoscute premierului problemele cu care se confruntă împrumutaţii în franci elveţieni, solicitându-i o întâlnire pentru a gestiona situaţia aceasta, care nu era una oarecare, ci una de care era legat şi un număr considerabil de sinucideri. Am întrebat atunci foarte clar «dacă domnul prim ministru urmează să se împlice în problemele celor creditaţi în franci elveţieni»". I-am amintit premierului că există familii de români care încep să se destrame din cauza poverii generate de toxicitatea acestui produs financiar promovat de bănci prin practici comerciale înşelătoare evidente, că existau deja peste 30 de cazuri de sinucidere din cauza supraîndatorării, că împrumutaţii au făcut toate demersurile posibile (la avocatul poporului, la ANPC, sesizări adresate guvernului anterior, BNR...). Răspunsul premierului a fost: «Ştiu de acest subiect, am citit în presă, mai ales. De când am ajuns la palatul Victoria nu am avut ocazia să abordez acest subiect. Am avut o primă întâlnire cu băncile şi vă promit că la următoarea întâlnire o să abordez şi subiectul acesta, să văd ce poate sa facă statul sau în ce fel poate statul să contribuie la rezolvarea acestei probleme», subliniind că statul ar putea să joace mai mult rol de mediator, având în vedere că este vorba de relaţii contractuale clienţi-bănci. Apoi a spus: «Eu vă promit sprijinul şi implicarea», sugerând că, în măsura în care există o asociaţie a «creditorilor», ar putea să se implice şi în relaţia cu parlamentul. Atunci am constatat că premierul nu cunoaşte termeni de bază din limbajul de banking. I-am adresat atunci rugămintea să accepte o întâlnire cu reprezentanţii noştri. A spus că «un dialog putem să avem ca să vedem care sunt argumentele şi de o parte şi de alta şi în ce fel poate să ajute guvernul».

Începând cu data de 22.12.2015, numeroşi membri ai Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC) au trimis e-mailuri pe adresa cabinetului premierului, în care solicitau ca reprezentanţii GCCC să aibă o întâlnire cu cabinetul Cioloş, în contextul discuţiilor despre legea dării în plată.

Pe 28.01.2016, GCCC depunea la registratura secretariatului general al Guvernului o adresă prin care solicita o întâlnire cu premierul (...).

Până în ziua de azi, niciun răspuns, nicio reacţie a Guvernului Cioloş.

Mai putem discuta, în acest context, despre «integritate», despre «gestionarea situaţiilor complicate»?

Guvernul tehnocrat Cioloş nu a mişcat un deget pentru rezolvarea acestei probleme care vizează zeci de mii de familii de români!

Pe data de 24.10.2016, cabinetul Cioloş trimitea spre examinare la Curtea Constituţională o sesizare privind neconstituţionalitatea prevederilor Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Această «mutare» a guvernului a fost resimţită de către debitorii care aşteptau cu sufletul la gură promulgarea legii de către preşedinte, precum o palmă grea peste gură. Oamenii erau contrariaţi, debusolaţi, şocaţi...

În faţa jurnaliştilor, premierul Cioloş se apără folosind, din nou, termeni al căror sens dovedeşte că nu-l înţelege (confundă «debitorii» cu «creditorii» şi «francul elveţian» cu «francul francez», deşi în acest moment în Franţa moneda de circulaţie este euro, afirmând: «Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Daca nu clarificăm constituţionalitatea, acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau... Oricine altcineva poate să o atace şi va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele». Premierul dorea ca, astfel, să liniştească spiritele, încercând să ne facă să credem că această acţiune de sesizare a CCR-ului este în beneficiul nostru, al debitorilor. Mai mult, afirmă foarte clar că Guvernul nu este împotriva legii conversiei - afirmaţie care, veţi vedea, este în totală contradicţie cu conţinutul sesizării adresate CCR. Premierul vorbeşte, apoi, de «potenţiali speculatori» amintind existenţa a 200 de «creditori în franci francezi» (era vorba, de fapt, de debitori în franci elveţieni, dar evident că premierul nu stăpâneşte aceste noţiuni asupra cărora se pronunţă) care au luat împrumuturi de peste 250.000 CHF, în valoare totală de peste un miliard de lei din cei circa cinci miliarde lei - valoare a creditelor. Cifrele aparţin premierului, preluate, probabil, de la BNR. "Deci, nu vrem ca din cauza unor speculatori, care au speculat atunci cursul francului elveţian, să tragă ponoasele acum cei care, într-adevar, au probleme" mai spune, încercând o notă de empatie (falsă), premierul. Aici se disting două lucruri:

1) cum poate fi numit un debitor, care are calitatea de consumator şi este nefericitul posesor al unui credit în CHF «speculator pe curs», în condiţiile în care a luat un credit la curs leu/CHF de 1,8-2,4 şi acum plăteşte la curs de 4,15? Ce vrea să facă BNR este să limiteze cât mai mult numărul celor care apelează la conversie, aruncând în gura premierului cuvântul «speculator» şi încercând aceeaşi manipulare ca la darea în plată: suferim noi, poporul; noi, bancile dăm faliment din cauza unor «speculatori» care s-au îmbogăţit;

2) prin vocea domnului Eugen Rădulescu de la BNR aflăm că a existat o persoană care a luat credit de un milion de franci elveţieni pentru a cumpăra acţiuni la Transelectrica. Grav! În loc ca domnul Cioloş să se întrebe cum a fost posibil ca banca să acorde un credit cu dublu risc extrem de ridicat, a preluat imediat gogoaşa aruncată de BNR şi a dus-o triumfal peste tot. În acelaşi timp, BNR probabil că a intrat în panică din cauza informaţiilor despre «speculatori» scăpate de domnul Rădulescu ca să îngroape legea conversiei şi se întreabă cum să rezolve situaţia şi să pară că supravegherea BNR şi-a făcut treaba, să nu aducă nici băncile respective capital şi nici să nu fie sancţionate.

Cum spuneam anterior, afirmaţiile premierului sunt în totală contradicţie cu conţinutul sesizării adresate CCR. Iar modul în care este întocmită sesizarea mă face să mă duc cu gândul la BNR, care l-a folosit pe premier în cazul de faţă, ca pe o marionetă. Este imposibil să spui că eşti de acord cu legea conversiei, apoi să o ataci pe motiv de retroactivitate şi să scoţi la înaintare speculatorii. Aceasta a fost tactica BNR - exact aceeaşi tactică folosită şi în încercările de contracarare a legii dării în plată.

Concret, sesizarea CCR de către Guvern priveşte încălcarea de către lege a:

1) art. 1 alin. 5 din Constituţie - calitatea legii (previzibilitatea, accesibilitatea etc)

2) art. 11 alin. (1) şi (2) din Constituţie - îndeplinirea de către statul român cu bună-credinţă a obligaţiilor ce îi revin din tratatele la care este parte

3) art. 15 alin. (2) - principiul neretroactivităţii legii - «legea poate dispune numai pentru viitor»

4) art 16 alin. (1) - Principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. Guvernul spune că ar exista o discriminare între eventualele categorii de debitori.

Punctul 3 şi 4 contrazic frontal, dacă pot să mă exprim aşa, afirmaţiile premierului. Pentru că dacă susţii legea conversiei, dar o consideri retroactivă, nu înţelegi de fapt ce vorbeşti. Iar dacă ataci speculatorii care au împrumutat sume mari în CHF, dând de înţeles că nu vrei ca ei să beneficieze de conversie, dar în sesizarea adresată CCR te legi tocmai de «Principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări» nu faci decât să provoci zâmbete şi să stârneşti o întrebare de notorietate în România acestui moment: «Bă, eşti nebun?»

Mai mult, în ciuda intenţiei declarate de a face, de fapt, un bine debitorilor, n-ai făcut altceva decât să-i încurci şi mai mult, pentru că în sesizarea către CCR nu se face referire la atât de mult trâmbiţatul de către bănci «drept de proprietate» şi, per a contrario, premierul admite că acest drept nu este încălcat. Însă băncile au dat deja un comunicat de presă prin care spun că vor ataca legea pe acest principiu. Deci ce va urma? Din nou sesizarea CCR - runda 2 - practic timp pierdut, în dezavantajul debitorilor şi avantajul băncilor recalcitrante.

Dacă tot a găsit de cuviinţă să sesizeze CCR pe motivul (fals, de altfel) că vrea de fapt să vină în spriinul debitorilor, Guvernul putea să facă referire şi la "dreptul de proprietate". Dar, probabil - şi repet - guvernul consideră că legea nu încalcă principiul dreptului de proprietate - art. 44 din Constituţie. În decizia CCR 245/2016, CCR spune că dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege, însa nu poate fi suprimat.

Concluzionez: declaraţiile premierului nu au nicio legătură cu conţinutul sesizării. Ceva nu se leagă.

Şi, pentru ca suspiciunile să devină şi mai mari, am aflat că operatorul financiar bancar cu cel mai arogant şi agresiv discurs la adresa debitorilor în franci elveţieni, Raiffeisen Bank, sponsorizează un eveniment important al Guvernului României la care va participa tocmai Wolfgang Schäuble, ministrul german al Finanţelor. Aspect care ne obligă să facem nişte legături cu atitudinea guvernului Cioloş cu privire la legea conversiei...

Îi transmit premierului următoarele: domnule Cioloş, aţi ajuns premier într-un context dramatic şi la presiunea străzii. Debitorii în franci elveţieni - nu francezi - au ieşit şi ei în stradă, pentru schimbare. Inclusiv pentru o schimbare în bine care să-i privească şi pe ei. Preşedintele Iohannis v-a desemnat premier, considerând că sunteţi capabil să gestionaţi «situaţii complicate». Aţi promis nişte lucruri şi nu v-aţi ţinut de cuvânt. Să nu uitaţi că «Ein Mann ein Wort». Dumneavoastră aţi eşuat, domnule Cioloş! Aţi dezamăgit. Şi, mai mult, v-aţi făcut de râs, aducând un prejudiciu PNL, într-un moment crucial!

Cristian DAN - coordonator GCCC"