CRISTIAN DUŢESCU, AVOCAT: "ASF trebuie să investigheze situaţia creată la bursă, prin declaraţiile guvernanţilor"

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să investigheze din oficiu situaţia creată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ca urmare a declaraţiilor venite dinspre Guvern, pentru menţinerea încrederii investitorilor din piaţă, este de părere avocatul Cris­tian Duţescu, care ne-a spus că, deocamdată nu putem şti dacă afirmaţiile venite dinspre Executiv pot fi interpretate ca fiind abuz de piaţă.

"Sigur că, dacă un investitor se simte prejudiciat, poate să facă plângere penală sau plângere la ASF", a mai spus domnul Duţescu.

Este o poziţie ce vine în contextul în care, începând cu ultima sută de metri a anului trecut, cotaţiile acţiunilor lis­tate la BVB se află sub asediul declaraţiilor venite din partea reprezentanţilor Guvernului, startul fiind dat în data de 19 decembrie când, ca reacţie la anunţul făcut cu o seară în urmă de Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, privind implementarea unor măsuri ce ulterior s-au concretizat în Ordonanţa n.r. 114/2018, indicele BET a suferit o cădere de 11,21%, în timp ce titlurile Banca Transilvania (TLV) şi BRD - Groupe Societe Generale (BRD) au înregistrat picaje de 19,91% şi 16,62%.

Cristian Duţescu a afirmat: "În situaţia teoretică în care taxa pe activele bancare (n.r. ce este prevăzută în OUG 114/2018) nu este anulată, iar o persoa­nă din cadrul unei autorităţi publice a declarat anterior că măsura respectivă va fi abrogată, se poate pune problema manipulării pieţei prin diseminarea de informaţii false dar, atenţie, trebuie să se demonstreze că informaţiile sunt false, adică s-a declarat ceva dar nu a existat niciodată intenţia autorităţii de adopta actul la care se referă declaraţia".

Potrivit avocatului Duţescu, se presupune că o oficialitate are cunoştinţele minime pentru a îndeplini funcţia pe care o ocupă, dându-şi seama de impactul afirmaţiilor sau deciziilor sale şi în alte domenii decât cel direct vizat prin acţiunile întreprinse.

"Aşadar, raportându-ne la forma manipulării pieţei de capital prin furnizarea de informaţii false, s-ar putea prezuma că ar trebui ca persoana res­pectivă să cunoască faptul că informaţiile pe care le transmite sunt false sau înşelătoare. Pe de altă parte, pentru ca fapta de diseminare de informaţii care au un potenţial fals sau înşelător să fie calificată drept manipulare, trebuie îndeplinită şi condiţia ca persoana care a transmis informaţiile false să fi obţinut pentru sine sau pentru o altă persoană beneficii de pe urma trans­miterii informaţiilor respective. Numai organul de urmărire penală poate stabili acest lucru, ASF-ul neavând aici vreo competenţă", ne-a explicat Cristian Duţescu.

Domnia sa a subliniat că, în noua lege a emitenţilor (Legea 24/2017), orice faptă circumscrisă abuzului de piaţă este calificată drept infracţiune, fiind eliminată varianta contravenţiei pentru faptele săvârşite din culpă.

Referitor la scenariul în care taxa pe activele bancare va fi anulată, avocatul Cristian Duţescu ne-a spus: "Cu privire la situaţia evocată de dumneavoastră, pot fi doar discuţii neconcretizate, fără ca iniţial să fi existat intenţia de anulare a taxei, caz în care trebuie analizat în ce măsură un investitor obiectiv, raţional, îşi bazează acţiunea de investire/dezinvestire pe baza afirmaţiilor venite din partea unor oficialităţi, sarcină pe care o are ASF-ul, care va hotărî dacă un investitor raţional ar fi putut fi influenţat de declaraţii care în final nu au avut un suport faptic".

Cristian Duţescu ne-a transmis că, teoretic, pot exista trei fapte penale diferite, numai pentru primele două putându-se pune problema, în măsura în care sunt întrunite toate elementele constitutive, existenţei unei răspunderi a persoanei care a făcut declaraţiile respective: "1. Manipularea de piaţă prin furnizarea de informaţii false, cu intenţie calificată, în mod necesar realizată în scopul de a obţine un beneficiu pentru sine sau pentru o altă persoană;

2. Tranzacţionarea în baza informaţiilor privilegiate sau transmiterea unor informaţii privilegate, în ipoteza în care, de exemplu, o persoană din cadrul Guvernului a transmis informaţia conform căreia Executivul urmează să adopte un anumit act normativ cu impact asupra pieţei în ansamblu sau asupra unui emitent sau categorii de emitenţi; 3. Manipularea pieţei de capital, fără a fi produsă de declaraţiile oficiale, dar prin specularea neîncrederii şi volatilităţii în piaţă generate de acestea, prin încheierea de tranzacţii sau emiterea de ordine", a dezvoltat avocatul.

Conform domnului Duţescu, în orice situaţie, ASF-ul ar trebui să investigheze dacă se pune problema manipulării pieţei de capital sau cea a utilizării abuzive a informaţiilor privilegiate şi, dacă va constata existenţa indiciilor cu privire la una dintre acestea, să procedeze conform obligaţiilor legale ce-i revin.

La finalul anului trecut, ASF a anunţat că a demarat o analiză a tranzacţiilor derulate la BVB în data de 19 decembrie 2018, cu privire la posibilitatea existenţei unor elemente care intră sub incidenţa abuzului pe piaţă, prevăzut de Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă.

"În situaţia în care, în urma analizelor efectuate, sunt constatate nerespectări ale prevederilor legale incidente, Autoritatea adoptă măsuri care pot fi făcute publice, în funcţie de caracterul acestora. Ori de câte ori rezultatul analizelor efectuate s-a concretizat în măsuri de autoritate, care potrivit caracterului acestora se înscriau în categoria informaţiilor publice, acestea au fost aduse la cunoştinţa publicului", transmitea ASF.

De atunci şi până în prezent, cotaţiile de la BVB s-au situat constant sub spectrul declaraţiilor venite dinspre Guvern privind măsurile incluse în OUG 114/2018.

Astfel, în data de 14 ianuarie, indicele BET înregistra o scădere de 4,23%, cu TLV şi BRD având căderi de 9,58%, respectiv 6%, situaţie care, potrivit brokerilor consultaţi de Ziarul BURSA la acel moment, a venit ca reacţie la declaraţia lui Darius Vâlcov, cosilierul premierului pe probleme economice, cum că taxa pe activele bancare în funcţie de ROBOR se va calcula şi aplica trimestrial şi nu anual cum se crezuse iniţial.

Chiar în debutul săptămânii trecute, în data de 4 februarie, indicele BET a marcat un avans de 3,75%, în timp ce TLV şi BRD cunoşteau creşteri de 11,11% şi 10,89%, în contextul discuţiilor din acea zi dintre reprezentanţi ai Guvernului şi cei ai Băncii Naţionale a României (BNR) privind taxa pe activele băncilor din OUG 114/2018. Tot în data de 4 februarie, Darius Vâlcov a declarat pentru Bloomberg că Guvernul ar vrea ca BNR să modifice modul în care este calculat ROBOR sau poate chiar să-l elimine.

În data de 11 februarie, indicele BET cunoştea o scădere de 2,45%, cotaţiile celor două bănci importante având deprecieri de 5,73% pentru TLV şi 4,23% pentru BRD, în condiţiile în care, cu o seară în urmă, acelaşi Darius Vâlcov a infirmat, într-o emisiune televizată, zvonurile privind anularea taxei pe activele bancare.

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, include aplicarea unei taxe progresive pe activele băncilor în funcţie de nivelul indicelui ROBOR, plafonarea preţului gazelor naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din domeniul energetic şi de 3% pentru cele din telecom, precum şi o reformă a cadrului de funcţionare a sistemului de pensii ce impune, printre altele, majorarea capitalului social al administratorilor fondurilor private obligatorii Pilon II, plafonarea comisionului din contribuţie la 1% şi modificarea celui aplicat pe active, în funcţie de performanţa fondului.