CRISTIAN PÂRVAN, PIAROM: "Multe companii care au primit ajutor de stat nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate"

Unele companii care au primit ajutoare de stat înregistrează profituri în scădere sau chiar negative, iar obligaţiile privind crearea de noi locuri de muncă sunt doar parţial îndeplinite, relevă o analiză întocmită de Confederaţia Naţională a Patronatului Român (CNPR).

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM) - asociaţie ce face parte din CNPR -, ne-a precizat: "Indiferent cine a fost la guvernare, ajutoarele de stat au fost acordate în acelaşi mod, respectiv li s-au dat bani multinaţionalelor, fără ca, ulterior, acestea să fie urmărite. Nu există niciun raport al Ministerului de Finanţe care să arate ce a ieşit din banii alocaţi pentru ajutoare de stat.

În aceste condiţii, foarte multe companii beneficiare de ajutor de stat nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate".

Analiza efectuată, care a urmărit modul de acordare a ajutoarelor de stat către agenţii economici în perioada 2007-2015, arată că, în mod preponderent, beneficiarii ajutoarelor de stat sunt companii cu capital privat străin, multe dintre ele înfiinţate chiar în anul acordării sprijinului sau în anul anterior acordării sprijinului.

Cercetarea subliniază: "Concret, în perioada 2007-2015, la nivelul României au fost implementate 6 scheme de ajutor de stat ce constituie obiectul analizei (...).

În perioada 2007-2015 au fost acordate ajutoare de stat (...) în valoare totală de circa 3,26 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 730 de milioane de euro, de care au beneficiat 91 de companii şi pentru care a fost asumată crearea a 27.379 de noi locuri de muncă. (...) Obligativitatea beneficiarului ajutorului de stat este aceea de a menţine locurile de muncă create, de regulă, pentru o perioadă de cinci ani. Constatăm, aşadar, faptul că sprijinul acordat a constituit în unele cazuri o subvenţionare integrală a costurilor salariale pentru o perioadă îndelungată de timp.Totodată, constatăm că nu a fost aplicată o politică unitară în ceea ce priveşte numărul de locuri de muncă asumate în raport cu valoarea ajutorului de stat, în condiţiile în care subvenţia acordată per loc de muncă a fost mai mare de 300.000 lei în cazul a şapte agenţi economici, iar, la polul opus, sub 25.000 lei, în cazul altor zece agenţi economici.

În ceea ce priveşte dimensiunea ajutoarelor de stat, constatăm faptul că există şase agenţi economici care au beneficiat de ajutoare de stat în cuantum mai mare de 100.000.000 lei. Toţi cei şase beneficiari ai ajutoarelor de stat îşi desfăşoară activitatea în industria constructoare de maşini, desfăşurând activităţi de producţie în acest domeniu. De asemenea, remarcăm faptul că beneficiarul celui mai mare ajutor de stat, în valoare de 37,40 milioane de euro, este o societate comercială cu capital privat integral străin înfiinţată chiar în anul în care a beneficiat de sprijin şi care a avut nouă angajaţi în anul acordării ajutorului de stat.

În acelaşi timp, constatăm că o companie multinaţională a beneficiat de două ajutoare de stat, dintre care unul în valoare de 28,02 milioane de euro în anul 2008 şi unul în valoare de 35,21 milioane de euro în anul 2012, ceea ce face compania beneficiară celui mai semnificativ sprijin financiar cumulat din România. Nu în ultimul rând, menţionăm faptul că niciuna dintre cele şase companii beneficiare ale ajutoarelor de stat menţionate mai sus nu are capital românesc şi nici administratori români, cu excepţia unei singure societăţi, în care unul dintre cei trei administratori este român.

Se observă, de asemenea, în ceea ce priveşte modul de acordare a ajutoarelor de stat, faptul că există situaţii relativ frecvente în care un singur agent economic, sau agenţi economici aparţinând aceluiaşi holding au accesat în mod repetat ajutoare de stat. Astfel:

- unui grup de firme i-au fost acordate cinci ajutoare de stat în valoare totală de peste 335 milioane lei;

- unui alt grup de firme i-au fost acordate patru ajutoare de stat în valoare totală de peste 270 milioane lei.

Constatăm, prin urmare, că 18,5% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate în perioada 2007-2015 au fost direcţionate către două grupuri de firme multinaţionale".

Analiza mai indică faptul că, dintre cei 63 de beneficiari care au accesat ajutoare de stat anterior anului 2015 (nu au fost finalizate situaţiile financiare aferente anului 2015), 18 agenţi economici au fost înfiinţaţi chiar în anul acordării ajutorului de stat, sau nu au avut cifră de afaceri în anul anterior acordării acestuia.

"Apreciem faptul că 28,57% dintre agenţii economici au beneficiat de ajutoare de stat fără a prezenta dovezi credibile cu privire la capacitatea de a-şi îndeplini obiectivele asumate", subliniază sursa citată. Aceasta arată că, dintre cei 63 de beneficiari analizaţi, 12 aveau mai puţin de 10 angajaţi, iar 19 dintre ei au încheiat anul în care au primit ajutorul de stat cu pierderi contabile: "Cele 63 de companii beneficiare ale ajutoarelor de stat acordate anterior anului 2015 aveau, în anul acordării ajutorului de stat, un număr total de 60.411 angajaţi, iar prin acordurile de finanţare se angajau să creeze un număr de 21.068 locuri de muncă suplimentare. La data de 31.12.2014, agenţii economici analizaţi înregistrau un număr total de 75.021 locuri de muncă, ceea ce indică faptul că au fost create numai 14.610 noi locuri de muncă, reprezentând 69,35% din numărul total de locuri de muncă asumate".

• CNPR: "Activitatea beneficiarilor de ajutoare de stat a fost în general mai ineficientă şi mai puţin rentabilă decât anterior acordării sprijinului"

Cifra de afaceri a celor 63 de beneficiari ai ajutoarelor de stat analizaţi totaliza aproximativ 29,7 miliarde lei în anul anterior acordării ajutorului de stat, iar la finalul anului 2014 aceasta avea o valoare de 57,22 miliarde lei, rezultând o creştere a cifrei de afaceri de aproximativ 95% faţă de perioada de referinţă, subliniază cercetarea. În ceeaP ce priveşte profiturile şi pierderile nete în anul acordării ajutorului de stat, acestea totalizau 1,34 miliarde de lei, iar la finalul anului 2014 înregistrau în mod cumulat valoarea de 2,20 miliarde lei, reprezentând o creştere a profiturilor nete cu aproximativ 65% faţă de perioada de referinţă. "Comparând creşterea cifrei de afaceri (95%) cu cea a profiturilor obţinute (65%), observăm faptul că activitatea beneficiarilor de ajutoare de stat a fost în general mai ineficientă şi mai puţin rentabilă decât anterior acordării sprijinului. Dacă anterior acordării sprijinului rata medie a rentabilităţii era de 4,51%, la finalul anului 2014 acelaşi indicator înregistra valoarea de 3,84%. Mai mult decât atât, 17 dintre cei 63 de beneficiari ai ajutoarelor de stat analizaţi au înregistrat pierderi contabile la finalul anului 2014, după ce o parte dintre aceştia era profitabili în anul accesării ajutorului de stat", susţine studiul, observând că, în ciuda ajutoarelor primite, 14 dintre beneficiari au înregistrat situaţii financiare mai dezechilibrate decât în momentul acordării ajutorului de stat.

Profitul net total raportat de companiile beneficiare ale ajutorului de stat a fost de circa 5,86 miliarde lei, începând cu anul acordării ajutorului de stat şi până la finalul lui 2014, ceea ce reprezintă doar 2,13% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate, rezultând, astfel, o rentabilitate scăzută, potrivit surselor citate.

CNPR atrage atenţia asupra modului în care resurse financiare semnificative de care ar fi putut beneficia inclusiv antreprenorii autohtoni de succes au fost alocate ineficient pentru acordarea unor ajutoare de stat care nu şi-au atins scopul şi nu au avut nici eficienţa scontată. CNPR reiterează necesitatea adoptării unor măsuri de susţinere a capitalul autohton şi de sprijinire a dezvoltării antreprenoriatului românesc la un nivel de susţinere cel puţin comparabil cu cel de care se bucură capitalul străin, şi solicită transparentizarea modului de acordare a ajutoarelor de stat şi includerea unor criterii obiective care să avantajeze companiile aflate în dificultate (majoritatea cu capital românesc), concomitent cu susţinerea reală a exportatorilor, prin încurajarea accesului companiilor cu performanţe în export la ajutoare de stat şi la accesarea de fonduri europene.