Companiile cu capital privat românesc realizează 45% din cifra de afaceri a tuturor societăţilor înregistrate în ţara noastră, ponderea acestora în economie scăzând cu un procent în 2017, faţă de anul anterior, arată un studiu realizat cu sprijinul Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Potrivit aceleiaşi analize, firmele cu capital privat românesc au avut o cifră de afaceri totală de circa 611 miliarde de lei în 2017, în timp ce companiile cu capital privat străin au crescut cu 14% la nivelul cifrei de afaceri totale, declarând afaceri de 697 miliarde de lei în anul respectiv.
Totodată, conform analizei, transporturile aeriene, rafinarea petrolului şi comerţul cu ridicata au rămas cele mai productive sectoare cu capital privat românesc în perioada 2014-2017, în condiţiile în care productivitatea medie a firmelor private din România a crescut cu 16% în această perioadă, de la 208.000 lei pe angajat pe an, la 242.000 lei pe angajat pe an.
În acest context, Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă: "Încercăm să apărăm, în continuare, interesele capitalului românesc, în primul rând, în faţa instituţiilor autohtone. Pare paradoxal, dar principalul adeversar al mediului de afaceri românesc este reprezentat de instituţiile de stat. PIAROM susţine că acolo unde există capital străin, înfloreşte şi capitalul românesc, aşadar trebuie să existe o integrare mai bună a capitalului străin cu cel românesc. Nu este nicio luptă a capitalului românesc cu cel străin, cine gândeşte aşa, greşeşte".
Mediul de afaceri va lupta ca să se dezvolte şi ca să facă profit, indiferent de câte greutăţi va întâmpina din partea decidenţilor politici, a mai subliniat domnia sa, adăugând că administraţia trebuie să sprijine mediul de afaceri, nu prin a-i da ceva, ci prin a nu-i mai lua. "Am dori să vedem cât mai multă argumentaţie din partea Guvernului, atunci când ia nişte măsuri, pentru că mediul de afaceri nu are ce să facă, decât să colaboreze cu fiecare, cu orice, guvern", a mai spus domnul Pârvan.
• Dragoş Petrescu, City Grill: "Trebuie să profităm de know-how-ul şi eficienţa capitalului străin"
România şi capitalul românesc pot progresa, împreună cu cel străin, a afirmat Dragoş Petrescu, CEO City Grill, adăugând: "Nu suntem în antagonie, ci împreună. Trebuie să profităm de know-how-ul şi eficienţa capitalului străin, nu este o surpriză pentru nimeni, dar eficienţa companiilor româneşti este la jumătatea, sau aproape de jumătatea eficienţei companiilor străine. Mai avem, încă, mult de învăţat despre cum să facem business şi este, cumva, normal, nu ne aşteptam să fie invers".
Domnia sa a remarcat că ultimii patru ani au fost foarte buni pentru economia românească, în care atât cifra de afaceri, cât şi profitul au fost pe o creştere consolidată, nu oscilantă, ceea ce este foarte important pentru că arată că ţara are potenţial economic.
Domnul Petrescu a mai spus: "Este important să fim foarte atenţi ca să nu stricăm această «căruţă», care funcţionează bine astăzi şi mi-aş dori ca aceasta să devină un automobil în viitor. Este, însă, un echilibru fragil, care poate fi uşor stricat de eventuale măsuri legislative luate fără consultare în prealabil. În HoReCa, suntem într-un sector binecuvântat pentru că industria are un potenţial excepţional la noi în ţară şi avem unde să creştem. Este foarte important să creştem şi industria turismului şi cea de servicii. Avem o fereastră de oportunitate spre a investi în industria HoReCa".
• Călin Ile, FIHR: "Aproape 80% dintre antreprenorii din turism sunt cu capital românesc"
Industria turismului generează efecte multiplicatoare, astfel că fiecare 100 de euro aduşi de turism generează alţi 142 de euro în industriile complementare, a spus Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Domnia sa a afirmat: "Investiţiile în turism sunt binevenite, indiferent că ele vin de la investitori autohtoni sau străini - 2,7 milioane de turişti vin în România, deşi potenţialul estimat de noi este de circa 10 milioane, dar valorificarea potenţialului nu poate veni decât din investiţii. Totodată, aproape 80% dintre antreprenorii din turism sunt cu capital românesc, pentru că astăzi, turismul generează business-uri profitabile. Aşteptăm investiţii serioase pentru că, în prezent, vorbim de circa 25-30 de hoteluri care se vor deschide în România în următorii doi ani".
De asemenea, investiţiile din turism şi agricultură nu pot fi relocate, iar acesta este un alt element care ar trebui să facă autorităţile să prioritizeze un sector care se leagă strâns de identitatea naţională şi care nu poate fi relocat, a mai precizat domnul Ile, insistând că este necesar ca guvernanţii să prioritizeze acele sectoare şi zone din ţară care au resurse şi potenţial.
• Cristian Logofătu, Bittnet: "Concurenţa la scară globală, avantaj şi dezavantaj pentru antreprenorii din IT"
Antreprenorii care activează în sectorul de IT au un avantaj extraordinar, care poate fi, uneori, şi un dezavantaj: faptul că, automat, concurează pe o piaţă globală şi că, atât competiţia pentru resursele umane, cât şi cea pentru clienţi, sunt la nivel mondial, a precizat Cristian Logofătu, CFO Bittnet.
Domnia sa a adăugat: "Toate acestea te fac să îţi construieşti afacerea într-un anumit fel şi astfel, întrucât te-ai adaptat de la început unor anumite provocări, poate că eşti mai pregătit pentru a supravieţui. Un lucru care, cred eu, ne încurcă la nivel naţional este problematica nivelului calităţii vieţii percepută de oameni aici, în România. Majoritatea IT-iştilor ar putea să câştige oarecum aceeaşi sumă oriunde în lume - poate aici ar avea un salariu de 4.000 de euro, iar în Germania unul de 6.000 de euro, dar dacă te uiţi şi la restul costurilor, îţi dai seama că sunt destul de mulţi care preferă să trăiască în România cu 4.000 de euro, decât în Germania cu 6.000 de euro".
• Ramona Bruynseels, consilier de stat: "România trebuie să înceapă să fie percepută altfel de potenţialii investitori"
Guvernul îşi doreşte să sprijine capitalul autohton şi să dezvolte România, a afirmat Ramona Ioana Bruynseels, consilier de stat în Aparatul de lucru al prim-ministrului.
Domnia sa a declarat: "În ciuda tutoror speculaţiilor şi aparentelor tensiuni, Guvernul îşi face treaba şi vrem să dezvoltăm România. Vrem să sprijinim capitalul autohton. Nu putem controla toate disensiunile, facem şi greşeli, dar încercăm să venim cu soluţii şi să flexibilizăm, iar la baza tuturor actelor normative pe care le emitem, stau intenţii bune, vă asigur".
Doamna Bruynseels susţine că ţara noastră trebuie să înceapă să fie percepută altfel de către mulţi dintre cei care sunt interesaţi de a investi şi de a face profit aici, explicând: "Pentru că trebuie să avem grijă de acest statut al nostru, trebuie să punem piciorul în prag şi aceasta a fost şi raţiunea actelor normative care, au declanşat o tensiune şi un conflict între mediul de afaceri şi Guvern, dar suntem siguri că, în final, vom promova soluţii care să fie în avantajul tuturor. Este nevoie de dialog şi trebuie să încercăm să fim mult mai deschişi la propunerile venite din partea mediului de afaceri. IMM-urile reprezintă o prioritate pentru noi. Ne dorim o Românie mai sofisticată, din punct de vedere economic şi antreprenorial şi suntem interesaţi în tot ceea ce înseamnă parteneriate de cooperare industrială şi nu numai, încercăm şi să sprijinim capitalul autohton să se internaţionalizeze,dar întotdeauna este loc de mai mult şi de mai bine".
• Paula Pîrvănescu, secretar de stat: "Mediul antreprenorial de la noi are nevoie de incubatoare de afaceri"
În ultima perioadă, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a pus în transparenţă şi încă lucrează la pachetul legislativ privind incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri, a anunţat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, Paula Pîrvănescu, secretar de stat, MMACA.
Domnia sa a mai menţionat: "Sperăm să venim, până în toamna aceasta, cu forma finală a acestui pachet legislativ, aplicabil şi la noi în ţară, pentru că ştim că mediul de afaceri are nevoie de aşa ceva".
Nu în ultimul rând, oficialul MMACA a precizat că, în luna aprilie, ministerul de resort va deschide şi programul de internaţionalizare a companiilor româneşti.
Colaborarea dintre băncile de la noi din ţară şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), precum şi Fondul Român de Contragarantare (FRC) ar trebui să fie mult mai strânsă, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Domnia sa ne-a declarat, vineri: "Fondul de Garantare şi Fondul de Contragarantare ar trebui folosite mai bine de bănci. În urmă cu doi-trei ani, cele două se refereau, aproape în exclusivitate, la Programul «Prima Casă». Deci băncile, din păcate, nu apelează la acestea, deşi ar trebui. Guvernul poate să facă ceva, în acest sens: să oblige Fondul de Garantare şi Fondul de Contragarantare, împreună cu băncile, să crească volumul de afaceri asigurate, iar odată ce criteriile vor fi clare nu vor mai exista nici sincopele întâlnite până acum. Colaborarea, aşadar, reprezintă soluţia şi este obligatoriu ca acest sistem să funcţioneze".
În ceea ce priveşte amnistia fiscală, preşedintele PIAROM ne-a spus că state precum Fanţa şi Italia pot reprezenta pentru România exemple de bune practici, din acest punct de vedere, fiind două ţări unde amnistiile fiscale au adus la bugetele de stat "miliarde şi miliarde de euro".
Domnul Pârvan a opinat: "Deocamdată, trebuie să vedem în ce formă va fi această amnistie, dar ele se fac în toată lumea. Rămâne să vedem ce şi cui se aplică, aici este iadul pavat cu bune intenţii. (...). Guvernul a relaxat, totuşi, regimul firmelor, eşalonarea unor datorii a devenit o chestiune curentă, compensarea datoriilor cu rambursările a devenit, la fel, o practică curentă şi mai nou, s-a introdus în Codul de Procedură Fiscală, pentru prima oară, pentru firmele aflate în situaţia executării silite, că trebuie să existe o mediere înainte de a se trece la executarea silită. Este un prim pas mic, dar este bine că s-a făcut. Există aceste începuturi, este bine să fie continuate".