Iniţiativa proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc poate produce efecte asupra campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru ziarul BURSA. Potrivit domniei sale, declaraţiile care se vor face pe tema autonomiei comunităţii maghiare (n.r. autonomiei Ţinutului Secuiesc) sunt menite să producă efecte atât asupra votului alegătorilor români, cât şi a celor de etnie maghiară.
Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc este în curs de finalizare şi va intra în dezbatere publică în luna august, urmând ca iniţiativa legislativă să fie înaintată Parlamentului în luna septembrie, a declarat recent preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, adăugând: "Dezbaterea publică va dura un timp, deoarece nu este un proiect care poate fi explicat într-o săptămână sau într-o zi, şi nici nu trebuie. Trebuie o dezbatere publică foarte bine gândită şi foarte profundă, atât cu societatea românească în ansamblul ei, cât şi cu cea maghiară. Nu pot să spun când se va termina această dezbatere, vorbim totuşi despre un proiect foarte important".
Cristian Pîrvulescu ne-a mai spus: "Într-o ţară liberă, astfel de propuneri se pot face. Există însă o problemă de constituţionalitate care trebuie avută în vedere. UDMR încercă să obţină un scor cât mai bun din partea electoratului maghiar ca să-şi crească potenţialul de negociere. Electoratul din secuime este sensibil la astfel de teme, se încercă captarea electoratului maghiar. O astfel de strategie electorală a UDMR poate atrage între 50-80% din electoratul maghiar. În secuime, se găseşte un electorat maghiar compact, o situaţie similară se mai poate întâlni doar în nordul judeţului Bihor, Sălaj şi Satu Mare. Problematica autonomiei Ţinutului Secuiesc nu este recentă, a existat între 1948 şi 1968 Regiunea Autonomă Maghiară. Nostalgia comunităţii maghiare din România este cea faţă de statutul dobândit în 1948, acela este cel mai apropiat moment istoric la care comunitatea maghiară se poate raporta. Sunt generaţii de etnici maghiari care s-au născut în regiunea autonomă şi aceste generaţii sunt, în contextul campaniei electorale, o masă de vot sensiblă, vulnerabilă, în raport cu iniţiative care vizează dobândirea autonomiei Ţinutului Secuiesc".
Prin cartea pe care o joacă, UDMR nu îşi propune să contribuie la victoria unui candidat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din toamnă, susţine analistul politic, care adaugă că, în realitate, miza este obţinerea unui scor bun în primul tur al alegerilor prezidenţiale, fapt care poate legitima UDMR să îşi revedice o poziţie importantă în cadrul negocierilor ulterioare. "Autonomia Ţinutului Secuiesc este un subiect care poate mobiliza electoratul maghiar şi UDMR, prin depunerea proiectului de lege amintit, încearcă să îşi fidelizeze electoratul, în caz contrar o masă de vot semnificativă s-ar putea îndrepta către lideri politici extremişti", ne-a declarat Cristian Pîrvulescu.
"Klaus Iohannis aleargă după voturile românilor şi le pierde pe cele ale maghiarilor. Iohannis a fost acuzat că aparţine unei minorităţi religioase şi încearcă, acum, să se delimiteze de aceste acuzaţii prin declaraţia în care domnia sa se pronunţă împotriva autonomiei Ţinutului Secuiesc" (n.r. Harghita, Covasna şi o parte din Mureş), potrivit analistului politic.
Contactat de ziarul BURSA, deputatul UDMR, Attila Korodi, a declarat: "Nu cred că proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc va afecta campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Este foarte corect ca o comunitate etnică să-şi facă cunoscute doleanţele, în mod transparent. Acesta este primul pas care trebuie făcut". Potrivit domniei sale, în acest stadiu, susţinerea proiectului de către candidaţii care s-au înscris în cursa prezidenţială este puţin probabilă. "Acest lucru se poate schimba în urma unei dezbateri adecvate, care să faciliteze atât exprimarea criticilor, cât şi a aprecierilor pe marginea noului proiect de lege", a mai spus deputatul UDMR, Attila Korodi.
Deputatul Marton Arpad, unul dintre specialiştii UDMR care au contribuit la redactarea proiectului de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, ne-a declarat că proiectul privind autonomia Tinutului Secuiesc va cuprinde cinci elemente importante, precum: atribuţiile care ar trebui delegate de la nivel central către autorităţile regionale şi locale, limbile oficiale în regiune, asigurarea proporţionalităţii etnice în instituţiile publice, autonomia fiscală şi asigurarea drepturilor românilor care locuiesc în spaţiul amintit în proiectul de lege, sub denumirea Ţinutul Secuiesc .