Criza amazoniană, îngrijorare la cel mai înalt nivel

Plămânul planetei, Pădurea Amazoniană, arde şi acest lucru nu are cum să nu provoace îngrijorare. Emoţia pe reţelele de socializare este la cel mai înalt nivel, la fel stau lucrurile şi în cabinetele politicienilor, chiar dacă unii dintre ei, precum preşedintele Braziliei, sunt mai interesaţi de chestiuni de geopolitică decât de rezolvarea rapidă a problemei.

Conform agenţiilor de presă, Brazilia şi Venezuela au înregistrat un număr record de focare. Mii de incendii devastează în prezent Pădurea Amazoniană, stabilind un record pentru ultimul deceniu. Statele braziliene din nord: Roraima, Acre, Rondônia şi Amazonas şi Mato Grosso do Sul au fost afectate în mod deosebit.

Pădurea Amazoniană din Brazilia a fost afectată de un număr record de incendii anul acesta, potrivit Agenţiei spaţiale braziliene. Datele obţinute prin satelit demonstrează o creştere cu 85% a incendiilor faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018. Cifrele oficiale au arătat: mai mult de 75.000 de incendii au fost înregistrate în Brazilia în primele opt luni ale anului, cel mai mare număr din ultimii şase ani. În aceeaşi perioadă a anului trecut au fost înregistrate 39.759 de incendii. Incendiile forestiere sunt obişnuite în Amazon, în timpul sezonului secetos, din iulie până în octombrie.

Ele pot avea cauze naturale, precum fulgere, dar pot fi provocate şi de oameni. Fermierii şi tăietorii de lemne curăţă terenurile în acest fel şi focul scapă de sub control. Activiştii sus­ţin că retorica anti-mediu a preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro a încurajat astfel de activităţi.

Preşedintele, sceptic privind schimbarea climatică, a acuzat organizaţiile nonguvernamentale că au fost cele care au pus focul pentru a afecta imaginea Guvernului, adăugând că nu dispune de resurse pentru a lupta cu incendiile. Fumul emanat s-a împrăştiat deasupra întregii regiuni a Amazonului şi dincolo de ea. Potrivit Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS) al Uniunii Europene, fumul a ajuns pe coasta Atlanticului. Oraşul Sno Paulo, aflat la 3.200 de kilometri distanţă, a fost cufundat în întuneric, fiind acoperit de fum. Incendiile au declanşat o mare cantitate de dioxid de carbon - echivalentul a 228 de megatone, potrivit CAMS, acesta fiind cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani -, dar şi monoxid de carbon (gaz rezultat din arderea lemnului în prezenţa unei mici cantităţi de oxigen). Hărţile CAMS arată că monoxidul de carbon - foarte toxic - este dus dincolo de coastele Americii de Sud. Alte state din America de Sud s-au confruntat cu un număr crescut de incendii anul acesta. O suprafaţă de 7,4 milioane de kilometri pătraţi a fost afectată.

Pe acest fond, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că această problemă reprezintă "o criză internaţională". "Casa noastră arde", a scris el pe Twitter, adăugând: "Pădurea Amazoniană - plămânii care produc 20% din oxigenul planetei - arde". Imediat preşedintele brazilian i-a răspuns acuzându-l că se foloseşte de problemă pentru "un câştig politic". Bolsonaro a spus că este deschis pentru dialog dacă este unul "bazat pe informaţii obiective şi respect mutual". Secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a arătat, de asemenea, "foarte îngrijorat" de incendiile din America de Sud.

Bazinul Amazon, care găzduieşte peste 3 milioane de specii de plante şi animale şi 1 milion de membri ai comunităţilor indigene, este crucial în reglarea încălzirii globale. Pădurile absorb anual milioane de tone de emisii de carbon. Atunci când copacii sunt tăiaţi sau arşi, carbonul pe care în stochează este eliberat în atmosferă, iar capacitatea pădurii tropicale de a absorbi emisiile este redusă. Pădurea Amazoniană se întinde pe teritoriul a nouă ţări: Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela, Ecuador, Bolivia, Guyana, Surinam şi Guyana Franceză.