CRIZA CORONAVIRUS Demisia, bomboana de pe coliva sistemului public de sănătate

Sistemul public de sănătate din ţara noastră îşi arată slăbiciunile: aproape 400 de cadre medicale infectate, alte câteva sute în aşteptarea rezultatului testării privind Sars-Cov-2, peste 300 de medici, asistenţi şi infirmere care şi-au înaintat demisia sau au intrat în concediu, din cauza lipsei materialelor de protecţie şi management defectuos în mai multe spitale, fapt care a ajutat la răspândirea pandemiei.

Acesta este tabloul trist al sistemului public medical românesc care în aceste zile se află în prima linie a luptei împotriva Covid 19.

Dintre angajaţii sistemului public de sănătate, cei mai atacaţi în aceste zile sunt medicii, asistenţii şi infirmierele care au ales să renunţe la bătălie şi şi-au înaintat demisia ori au intrat în concediu medical. Zeci de cadre medicale în concediu medical, o ironie a sorţii!

Situaţia privind demisiile este următoarea:

- Spitalul CFR Timişoara - 13 cadre medicale;

- Spitalul Orăştie - 10 asistente şi un medic cardiolog. Ulterior asistentele au revenit la muncă, dar medicul nu;

- Spitalul Judeţean Arad - 8 medici au demisionat şi 93 de cadre medicale au intrat iniţial în concediu medical. Din cei 8 medici, şase sunt de la Unitatea de Primiri Urgenţe. Ulterior, acestor cadre medicale li s-au mai alăturat încă 6 medici şi 16 asistenţi;

- Spitalul Bârlad - 6 cadre medicale;

- Spitalul de Neurologie Braşov - 10 medici şi asistenţi;

- Spitalul din Câmpina - trei medici de la ATI şi alte cadre medicale;

- Spitalul Mioveni - săptămâna trecută 100 de cadre medicale şi-au anunţat demisia dacă unitatea de sănătate publică va fi transformată în spital suport pentru pacienţii cu Covid 19.

Recent, pe lista respectivă, a fost inclus şi Spitalul Judeţean Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, unde noul manager general şi noul director medical, abia numiţi după demiterile din urmă cu zece zile, şi-au prezentat demisia, confruntaţi cu situaţia gravă din instituţia pe care o conduceau şi unde peste 200 de cadre medicale, dintre care 45 sunt medici, sunt purtătoare ale Sars-Cov-2. Iar alte câteva sute din cei 1300 de angajaţi ai spitalului sunt încă testate.

În aceste condiţii şi prin prisma numărului redus de medici şi asistenţi medicali din ţara noastră, Guvernul nu ia în calcul, deocamdată, solicitarea unei părţi din societatea civilă şi din clasa politică prin care se doreşte sanc­ţiuni aspre pentru demisionari.

Premierul Ludovic Orban a declarat: "Trebuie să mai avem o consultare cu cei din Ministerul Sănătăţii. Personal, nu aş opta pentru o variantă extremă: să li se interzică dreptul de liberă practică în România. Eu le-aş da dreptul să se mai gândească, adică să prelungim perioada de preaviz. Este posibil să facem asta în perioada de stare de urgenţă, prin derogare de la Codul Muncii. (...) Este uşor să spui să nu mai practice medicina, dar România şi aşa duce lipsă de cadre medicale. Avem nevoie de fiecare medic, de fiecare asis­tent medical, de fiecare personal cu experienţă. Trebuie să asigurăm condiţii mai bune în spitale, să cumpărăm materialele necesare, să asigurăm resursele necesare. Solicitarea mea către personalul medical este să îşi facă datoria, să respecte jurământul lui Hipocrat, să trateze toţi pacienţii, nu numai pacienţii infectaţi cu coronavirus, ci şi pacienţii care au nevoie de îngrijiri medicale".

• Cel mai slab sistem public de sănătate din Uniunea Europeană

Reprezentanţii Partidului Social-Democrat susţin că, pentru actuala stare de fapt şi pentru lipsa echipamentelor necesare sistemului medical, este vinovat guvernul PNL condus de Ludovic Orban. Într-o postare, de ieri, pe pagina oficială de Facebook, cei de la PSD arată:

"Dacă în luna ianuarie, în loc să vă ţineţi de anticipate, aţi fi făcut achiziţii de teste şi echipamente, aţi fi găsit, că nu era penurie! Iar azi personalul medical ar fi fost protejat! Dacă ministrul Economiei semna pe 24 ianuarie, nu pe 24 martie, ordinul ca Romarm să producă echipamente pentru protecţia medicilor şi asistenţilor, azi n-am fi avut spitale în carantină şi zeci sau sute de cadre medicale infectate! (...) La ce ne folosesc acum regretele, Ludovic Orban?".

Postarea celor de la PSD este incorectă atât timp cât şi social-democraţii au participat la slăbirea continuă a sis­temului public de sănătate din ţara noastră, lucru reliefat anul trecut de raportul Euro Health Consumer Index realizat de Health Consumer Powerhouse, document preluat şi într-un articol publicat în 21 noiembrie 2019 de renumita publicaţie The Economist. Analiştii de la The Economist au scris pe marginea raportului un articol intitulat "Sistemul public de sănătate din România, cel mai slab din UE".

Conform raportului, ţara noastră are cel mai slab sistem public de sănătate din Uniunea Europeană şi se situ­ează pe penultimul loc la nivel continental, lanternă roşie fiind Albania. Situaţia actuală este cauzată, conform celor de la Health Consumer Powerhouse şi de la The Economist, de gravele probleme de management, de structurile medicale învechite şi de corupţia din sistem, mai ales în domeniul contractelor de achiziţie de materiale şi echipament medical.

În raport, sistemul de sănătate din România a primit 549 de puncte, puţin peste scorul Albaniei (544 puncte), dar sub scorul primit de Ungaria (565 puncte) sau Polonia (585 puncte). Raportul a fost realizat pe baza a şase indicatori principali: drepturile pacienţilor şi informarea lor, accesibilitatea sistemului de sănătate pentru populaţie, rezultatele sistemului de sănătate, diversitatea şi disponibilitatea serviciilor de sănătate, prevenire şi accesul la produse farmaceutice.

România a primit scoruri mai mari la accesibilitate (175 puncte) şi rezultate (133 puncte), dar scoruri foarte mici la produse farmaceutice (39 puncte), disponibilitatea serviciilor (52 puncte) şi prevenire (54 puncte).

Raportul arată: "Albania, România şi Bulgaria suferă de o structură învechită a sistemului de sănătate, cu rate înalte şi costisitoare ale îngrijirii medicale în spitale comparativ cu asistenţa medicală în ambulatoriu".

Conform analizei întocmită de jurnaliştii de la The Economist, care are la bază indexul EHC, în ciuda faptului că salariul personalului medical s-a dublat în ultimii cinci ani, ne confruntăm în continuare cu un exod masiv de personal calificat. Medicii bine pregătiţi aleg, adesea, să părăsească ţara şi să lucreze în străinătate, în condiţii mai bune şi pe salarii mai generoase. De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, între 15.000 şi 20.000 de medici şi-au găsit un loc de muncă în altă ţară. O treime din posturile disponibile, în special în zona rurală, sunt vacante. Potrivit Ministerului Sănătăţii, unul din patru români nu are acces la îngrijiri medicale de bază. 

Cei de la The Economist mai arătau că lipsa investiţiilor în spitale şi corupţia sunt încă probleme pregnante ce ţin pe loc evoluţia sistemului medical din ţara noastră. The Economist şi Health Consumer Powerhouse conchid cu precizarea că România se confruntă cu probleme grave de manageriere, nu doar în sistemul de sănătate, ci în întreg sectorul public. 

Din păcate, gravele probleme de management s-au văzut în această perioadă în unităţile medicale din ţara noastră, iar ele au dus la tragedia pe care o trăieşte acum municipiul Suceava, ce are cel mai mare număr de cadre medicale infectate, de pacienţi internaţi în spitale şi de purtători ai Sars-Cov-2.

Nu doar guvernul Orban este responsabil pentru că pandemia a prins spitalele din ţara noastră nepregătite - nici nu putea Executivul să facă prea multe în patru luni, cu un buget golit de guvernarea Dăncilă - dar şi toţi cei care s-au aflat la guvernare în ultimii 30 de ani, inclusiv cei din PSD, care au guvernat recent, din decembrie 2016 şi până în noiembrie 2019.