CRIZA DIN ORIENTUL MIJLOCIU  Cine aprinde focul nuclear al Iranului

Un joc extrem de complex se derulează în Golful Persic, cu micul stat Qatar prins între mai multe voinţe geopolitice. Luni, Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Egipt, guvernul libian şi Yemen şi-au retras diplomaţii din statul peninsulă şi au stopat orice modalitate de transport prin spaţiile naţionale aferente, într-o blocadă diplomatică şi economică fără precedent în Peninsula Arabă.

Acţiunea concertată a statelor majoritar sunite vine în contextul unor avertizări repetate cu privirea la politica externă agresivă a statul quatarez şi la scurt timp după vizita de stat întreprinsă de Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, în regatul saudit. Preşedintele SUA declara, pe 22 mai, că statele din zonă trebuie să alunge extremismul islamic din zonă. Qatarul a fost acuzat, de-a lungul timpului, că susţine mai multe organizaţii militante şi teroriste, cum ar fi Frăţia Musulmană, dar şi că joacă un rol de partener junior la interesele Iranului în regiune - în special în conflictul palestinian.

În delicata balanţă dintre forţele politice şi militare din Golf, în special între Iran şi Arabia Saudită, ca principali actori regionali, Qatarul a ales o cale de provocare la adresa vecinului mai mare din sud, după o serie de evoluţii independente cu privire la viziunea de dezvoltare în zonă. La o masă mai mare, care include Statele Unite şi Israelul, pe de o parte, şi Arabia Saudită şi Egiptul de cealaltă, micul actor peninsular are independenţa necesară pentru a se face auzit.

Reacţia statelor din zonă pare să fie o lovitură de pedeapsă aplicată în siajul unei posibile înţelegeri cu privire la pacea din Orientul Mijlociu (Israel - Palestina), pe care Iranul nu o susţine.

Qatarul este pe locul trei în lume la resursele de gaze naturale şi deţine importante rezerve de petrol. Preţurile la petrol au crescut, în ultimele zile, dintr-o sumă de factori care includ problemele logistice pe care le va pune situaţia Qatarului, dar şi datorită unei scăderi în rezervele SUA.

Blocada economică îşi face, deja, simţite efectele. Statul din Golf găzduieşte sute de mii de muncitori din alte state musulmane şi primeşte peste o treime din resursele de hrană din Arabia Saudită. În jur de 200.000 de cetăţeni ai Qatarului controlează o forţă de muncă de aproximativ 2,7 milioane. De asemenea, Qatarul urmează să găzduiască Cupa Mondială din 2022 şi un număr de proiecte pot fi îngheţate sau întârziate, din cauza închiderii singurei sale graniţe terestre, cu Arabia Saudită.

Relaţiile dintre Qatar şi Arabia Saudită au fost destul de reci în ultima perioadă, dar au îngheţat în urma schimbărilor de putere din Egipt, din 2003, în care cele două state au susţinut candidaţi diferiţi pentru preşedinţie (Qatar a susţinut candidatul Frăţiei Musulmane). Susţinerea grupării Hamas, în Gaza, ca şi declaraţiile recente pro-Iran făcute de emirul Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad al-Thani, au accelerat reacţia diplomatică a celorlalte state din regiune. Având în vedere o reîncălzire a relaţiilor dintre Hamas şi Iran, dar şi faptul că statul Qatar a oferit găzduire unor foşti lideri ai organizaţiei palestiniene, o posibilă înţelegere cu privire la efortul de pace din Orientul Mijlociu, mai ales susţinută de SUA, poate fi în pericol.

Actorii mari joacă pe o hartă cu interese mult mai mari şi distante de Qatar, în măsura în care există şi limitări ale escaladării conflictului. Qatar găzduieşte o bază americană, cea mai mare din regiune, care supervizează acţiunile militare SUA din Siria, Afghanistan, Irak şi alte 18 ţări. Donald Trump a dezvoltat deja, în stilul propriu, pe Twitter, legăturile dintre anumite grupări teroriste şi Qatar, spunând cum discuţiile (private) purtate pe marginea situaţiei în Arabia Saudită au indicat micul stat ca principalul vinovat al situaţiei. Diplomaţia americană şi reprezentanţii armatei SUA s-au grăbit, apoi, să minimizeze declaraţiile şefului de stat.

Într-un context deja dificil, ieri, un atac în Iran arată că şi gruparea teroristă ISIL (Statul Islamic din Irak şi Levant) intră în jocul deja complex din zonă, ca un evident efort de destabilizare a regiunii. Un grup de terorişti a atacat Parlamentul Iranului şi mausoleul Ayatolahului Khomeini, liderul revoluţiei din 1979. Este un atac cu puternice valori ideologice, fiind încă neclară legătura directă cu problemele Qatarului, mai ales că micul stat face parte dintr-o coaliţie multinaţională de eliminare a grupării teroriste. Valenţele destabilizatoare sunt, însă, evidente.

Aşadar, într-o situaţie extrem de complexă, pariul pare să fie făcut - un plan saudit de pace în Orientul Mijlociu adoptat de SUA, cu regatul ca principal actor în regiune. În contextul unei afaceri de arme cu regatul de 110 miliarde de dolari, este o schimbare faţă de politica predecesorului Obama, care susţinea o strategie de incluziune a Iranului la masa deciziei, chiar dacă pe termen lung şi cu renunţarea la programul nuclear. Faptul că statul Qatar susţine încă introducerea Iranului în ecuaţie provoacă o blocadă economică şi diplomatică pe care analiştii cu greu o văd rezolvată fără "pierderea feţei" de către qatarezi şi care, cel mai probabil, va vedea şi o reacţie puternică din partea Iranului, mai ales în siajului atacului terorist din Teheran. Este foarte posibil ca ambele deziderate americane din zonă, mai exact pacea în Israel şi non-proliferarea nucleară în Iran, să nu fie complementare.