Criza financiară din Liban se adânceşte

Bancherii şi oficialii guvernamentali din Liban îndeamnă populaţia la calm, în contextul în care ţara se confruntă cu cea mai gravă criză financiară din istoria sa, dat fiind că problemele financiare s-au agravat de la izbucnirea protes-telor la nivel naţional. Acestea au fost lansate iniţial împotriva noilor impozite anunţate, dar ulterior s-au transformat într-un apel la demisia întregii clase politice a ţării, acuzată de corupţie.

Băncile libaneze s-au redeschis la 1 noiembrie, după ce au fost închise timp de două săptămâni, din cauza protestelor. Deponenţii s-au grăbit să-şi retragă banii în ultimele zile, iar în acest context unii creditori au impus diferite controale asupra mişcărilor de capital, care diferă de la o bancă la alta.

Sâmbătă, băncile din Liban au fost închise din nou, din cauza turbulenţelor din ţară. Totodată, ieri, în Liban a fost sărbătoare naţională, ceea ce a făcut ca băncile să rămână închise. Acestea sunt aşteptate să se redeschidă astăzi.

Instituţiile de credit libaneze au dat asigurări că toate depozitele sunt garantate, astfel că "lumea nu trebuie să intre în panică". Anunţul în acest sens a fost făcut de Salim Sfeir, preşedintele Asociaţiei Băncilor din Liban, care s-a întâlnit cu preşedintele ţării, Michel Aoun, şi cu mai mulţi membri ai Cabinetului, respectiv cu unii oficiali bancari, în vederea găsirii soluţiilor pentru criza financiară şi economică.

"Banii deponenţilor sunt asiguraţi. Ceea ce se întâmplă acum nu reprezintă o problemă de solvabilitate şi, prin urmare, nu este necesară panica", a spus Sfeir, adăugând: "Oamenii ar trebui să se calmeze şi să retragă doar banii necesari pentru satisfacerea nevoilor, nu tot ceea ce au în bănci".

Sfeir a menţionat că participanţii la întrunirea mai sus amintită i-au cerut guvernatorului băncii centrale, Riad Salameh, să continue să ia măsurile necesare "păstrării siguranţei lichidităţii şi stabilităţii economice". Sfeir a precizat că depozitele mici vor avea prioritate la retragere.

Şi Riad Salameh a făcut declaraţii ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, în care a amintit că instituţia pe care o conduce va asigura stabilitatea. În acest timp, zeci de protestatari manifes-tau în faţa băncii centrale, strigând: "Jos cu domnia băncilor!".

Libanul, una dintre ţările cele mai puternic îndatorate din lume, se confrunta deja, înainte de începerea protes-telor, cu o criză financiară severă, din cauza împrumuturilor apăsătoare. Lira libaneză este tranzacţionată cu până la 1.900 unităţi/dolari pe piaţa neagră, ceea ce reprezintă o devalorizare de aproape 30% faţă de rata de schimb oficială. Acest curs oficial este fix, de 1.500 lire/dolar.

"Banca Centrală vrea să protejeze stabilitatea lirei şi avem capacitatea să facem acest lucru", a afirmat Salameh.

Conform Băncii Mondiale, mai mult de un sfert din populaţia libaneză trăieşte sub pragul sărăciei.

Creşterea economică a Libanului s-a prăbuşit în ultimii ani, impasul politic din ţară fiind agravat de impactul a opt ani de război în ţara vecină Siria.

Datoria publică a Libanului se ridică la aproximativ 86 de miliarde de dolari, cifră care reprezintă mai bine de 150% din Produsul Intern Brut, potrivit Ministerului Finanţelor din această ţară.

• Moody's a retrogradat calificativul primelor trei mari bănci din Liban

Moody's Investors Service a retrogradat, săptămâna trecută, calificativul primelor trei mari bănci din Liban (până la "junk", categorie nerecomandată investiţiilor), ceea ce reflectă slăbirea solvabilităţii guvernului libanez, pe fondul demonstraţiilor din ţară.

Măsura a venit după ce agenţia de rating a redus calificativul Libanului (ca emitent de datorii suverane) la "Caa2", din cauza probabilităţii tot mai crescute de reeşalonare a datoriilor, care ar duce la faliment.

Calificativul Moody's privind depozitele în monedă locală constituite la Bank Audi, Blom Bank şi Byblos Bank a fost redus la "Caa2", de la "Caa1". În plus, agenţia a modificat în sens negativ ratingul pentru depozitele în valută la "Caa3", de la "Caa1", aducând ca argument un sprijin suveran redus pentru astfel de depozite.

Ratingurile tuturor băncilor au rămas sub supraveghere, putând fi reduse din nou.

"Slăbirea solvabilităţii guvernului libanez afectează situaţia financiară a celor trei bănci, dată fiind expunerea mare la bondurile suverane libaneze, care sunt principala sursă de risc", a subliniat Moody's. Potrivit agenţiei, retrogradarea arată, de asemenea, condiţiile încordate de finanţare şi lichiditate din sistemul bancar, din cauza incertitudinilor politice şi a deteriorării mediului operaţional bancar libanez.

Recent, şi Fitch Ratings a retrogradat calificativele Bank Audi şi Byblos Bank la "CCC-".

Protestele din Liban, care s-au întins pe mai multe săptămâni, au dus la demisia premierului Saad al-Hariri în 29 noiembrie, ceea ce blochează şansele de reformă a bugetului pe 2020.