CRIZĂ MONDIALĂ După primul val, tsunami!

• Executările silite ilegale ameninţă dreptul de proprietate din America

Cu o lună în urmă, Ally Financial, banca rezultată în urma restructurării diviziei de finanţare a companiei General Motors, a cerut brokerilor şi agenţilor săi oprirea procesului de executare silită a creditelor ipotecare restante.

După câteva zile, o altă ştire Bloomberg arăta că procurorii generali din Texas, Iowa şi Illinois s-au alăturat celor din Florida în "investigarea practicilor de executare silită" ale băncii Ally Financial şi au cerut dovezi privind legalitatea operaţiunilor.

Alte câteva zile trec şi în presă apare numele JP Morgan legat de executări silite fără o documentaţie corespunzătoare, apoi numele Bank of America, legat de oprirea executărilor silite la nivel naţional.

Concluzia? O serie de mari bănci din Statele Unite au trecut la executarea silită a creditelor ipotecare res-tante, dar fără a putea dovedi clar că sunt proprietarele acestor credite şi au dreptul să le execute garanţiile.

Situaţia a degenerat până acolo încât şi un proprietar de casă din Florida, care a plătit toată suma în numerar în decembrie 2009, a fost exe-cutat silit în iulie 2010 de către Bank of America, după cum scrie cotidianul "Sun Sentinel".

Implicaţiile scandalului, care de atunci a luat amploare, sunt enorme, în special pentru piaţa titlurilor ipotecare securitizate (n.a. RMBS, CMBS) şi a instrumentelor de tip CDO. O prăbuşire în lanţ a acestora va transforma falimentul Lehman Brothers într-un fenomen irelevant.

De unde vine scandalul? Chris-topher Peterson, profesor de drept la University of Utah, explică pe larg cadrul în care se desfăşoară acesta într-un articol, "Two Faces: Demystifying the Mortgage Electronic Registration System"s Land Title Theory", trimis spre publicare în revista "Trust and Estate Law Journal".

Conform articolului, la mijlocul anilor "90, băncile care acordau credite ipotecare au decis să găsească o cale de evitare a plăţii taxelor notariale în cazul transferării creditelor între bănci, proces generat de accelerarea securitizării creanţelor ipotecare. Calea s-a numit MERS (Mortgage Electronic Registration System), o companie fără angajaţi cu caracteristicile "căsuţelor poştale" din paradisurile fiscale, creată pentru a "deţine" toate creditele ipotecare din ţară. În prezent, această companie deţine circa 60% din creditele ipotecare rezidenţiale din Statele Unite.

Conform profesorului Peterson, pentru prima dată în istoria Statelor Unite nu mai există documente publice la nivelul unităţilor administrative care să ateste titlul de proprietate asupra pământului şi locuinţelor.

Autorul mai arată că "incoerenţa poziţiei juridice a companiei MERS este accentuată de o structură corporatistă aşa de neortodoxă încât poate fi considerată frauduloasă", iar creditele ipotecare înregistrate aici nu creează un cadru legal suficient pentru executarea silită a garanţiilor.

Extinderea în presă a scandalului executărilor silite a ajuns să ameninţe, din nou, poziţia marilor bănci din Statele Unite, mai ales în condiţiile în care au apărut tot mai multe acuzaţii de falsificare a documentelor justificative. În aceste condiţii, s-a creat şi un curent de opinie puternic în favoarea instituirii unui moratoriu asupra executărilor silite, până la clarificarea completă a situaţiei.

Între timp au apărut în presă şi informaţii privind modul în care Senatul a adoptat o lege care, la prima vedere, nu are o semnificaţie deosebită. Proiectul de lege HR 3808 (Interstate Recognition of Notarizations Act of 2010), aprobat anterior de Camera Reprezentanţilor, a trecut şi de Senat în 27 septembrie 2010, cu puţin timp înainte de intrarea Congresului în "vacanţă de alegeri", până la începutul lunii ianuarie 2011. Noua lege cere tuturor judecătoriilor federale şi statale să recunoscă actele notarizate în alte state.

Este, desigur, doar o coincidenţă faptul că legea a trecut aşa de rapid prin Senat, chiar în perioada în care au apărut primele informaţii în presă privind executările silite, fără documentarea clară a dreptului de proprietate asupra creditelor ipotecare restante şi a garanţiilor imobiliare aferente.

Într-o analiză de la Reuters se arată că legea va face mult mai dificilă contestarea în justiţie a încercărilor ilegale de executare silită, iar autorul îşi exprimă suprinderea faţă de rapiditatea şi lipsa dezbaterilor publice cu care a trecut proiectul de lege prin Senat. "Legislaţia poate proteja băncile şi procesatorii documentelor ipotecare de răspunderea legală în cazul prezentării unor documente false sau pregătite necorespunzător", se mai arată în articolul Reuters.

Jennifer Brunner, Secretarul de Stat din Ohio, a văzut în proiectul de lege HR 3808 un mijloc prin care băncile pot să-şi transfere operaţiunile de executare silită în statele unde procesul nu trece prin judecătorii şi apoi să forţeze aplicarea deciziilor şi în statele în care executarea silită poate avea loc doar în urma unei decizii judecătoreşti. În apelul către preşedintele Obama pentru respingerea legii, Secretarul Brunner mai scrie: "Băncile ne cer să urmăm fiecare literă din contractele lor. Trebuie să cerem ca şi ele să respecte legea".

În urma presiunilor publice, preşedintele Obama şi-a exercitat, deocamdată, dreptul de veto, iar dezbaterile asupra legii vor începe, probabil, în noua sesiune parlamentară din 2011.

După acest veto, care este poziţia Administraţiei Obama faţă de propunerea instituirii unui moratoriu în privinţa excutărilor silite? David Stevens, şeful Federal Housing Administration, a precizat că autorităţile nu susţin această propunere, conform unui articol din Washington Post, deoarece "indiferent dacă avem sau nu motive să credem că băncile au greşit, nu este un pas prudent în această piaţă fragilă".

Opinia autorităţilor nu este singulară. O oprire completă a executărilor silite va fi catastrofală pentru economia SUA, conform declaraţiilor lui Tim Ryan, preşedintele Securities Industry and Financial Markets Association (n.a. cea mai mare organizaţie de lobby a Wall Street-ului), preluate de Bloomberg.

Dar cum rămâne cu respectarea dreptului de proprietate, prevăzută în Amendamentul al XIV-lea din Constituţia americană? Cu toate că nu este pentru prima dată când un guvern american ignoră legea fundamentală a statului, cu sau fără colaborarea directă a Curţii Supreme, parcă aşteptam mai multe de la un preşedinte absolvent al prestigioasei Harvard Law School, care a predat şi dreptul constituţional la University of Chicago Law School. Cum rămâne, de asemenea, cu respectarea legilor? Au devenit opţionale pentru unii?

Dacă despre importanţa scandalului executărilor silite pentru alegători vom afla în primele zile ale lunii viitoare, este greu de evaluat impactul asupra interpretării dreptului de proprietate în America. Fără acest drept nu se poate vorbi nici de libertate, nici de prosperitate economică.

May God help America, since her blessings are long gone!

• Notă: Articolul reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.