CRIZA REFUGIAŢILOR: Werner Faymann: "Ţările est-europene care nu acceptă refugiaţi riscă diminuarea fondurilor"

Actualizare 18:22

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat pentru solidaritatea ţărilor central şi est-europene membre UE în primirea refugiaţilor, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire.

Întrebat, în cursul unui interviu acordat publicaţiei Die Welt, ce se poate face pentru ca ţările central şi est-europene să accepte mai mulţi refugiaţi extracomunitari, Werner Faymann a afirmat: "Solidaritatea nu este un drum cu un singur sens. Cine primeşte fonduri din bugetul Uniunii Europene nu poate pur şi simplu să refuze distribuirea proporţională a refugiaţilor. Cine refuză riscă să pună sub semnul întrebării întreaga schemă bugetară europeană, (...) fiind dificil de crezut că va putea beneficia în continuare de aceste fonduri", notează Mediafax.

Nu este prima dată când Werner Faymann evocă această idee. În septembrie, cancelarul Austriei critica vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. "Oponenţii sistemului cotelor privind imigranţii nu ar trebui să fie prea siguri de această poziţie". Oricine se sustrage responsabilităţilor trebuie să fie penalizat financiar, "spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE", avertiza Faymann, potrivit sursei citate.

Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în spaţiul UE. Polonia a votat în favoarea sistemului.

România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

• Macedonia îi cere Greciei să-i înregistreze mai bine pe migranţii în tranzit

Ministrul macedonean de externe, Nikola Poposki, aflat azi la Atena, a făcut apel la autorităţile elene să-i înregistreze mai bine pe migranţi şi refugiaţi înainte ca ei, ajunşi în Macedonia, să ia calea Balcanilor cu destinaţia Europa de Vest, el aderând astfel la o cerere a Uniunii Europene adresată Greciei, informează AFP.

Gardul ridicat de Macedonia la sfârşitul lui noiembrie la frontiera sa cu Grecia vizează ''dirijarea migranţilor către punctele de înregistrare", a spus ministrul, la încheierea unei întâlniri cu omologul său grec, Niko Kotzias.

Dacă există "un proces credibil de înregistrare" de partea greacă, "această problemă va putea fi depăşită, deoarece nu vrem frontiere cu bariere. Aceasta nu este o soluţie pe termen lung", a spus Poposki.

Potrivit declaraţiilor lui Poposki, dacă tranzitul prin Grecia (ţară cu 10 milioane de locuitori) a sute de mii de exilaţi "constituie o provocare pentru această ţară, provocarea este şi mai mare pentru Macedonia "şi pentru cele două milioane de locuitori ai săi''. În faţa acestui aflux, Macedonia procedează la o filtrare după cetăţenie, lăsându-i să treacă, începând din 19 noiembrie, doar pe cei care vin din zone de conflict: sirieni, irakieni şi afgani.

UE îi cere, de asemenea, Greciei să-i înregistreze mai bine pe cei care sosesc pe teritoriul său şi doresc să ajungă în nordul continentului, şi cele două părţi au convenit să desfăşoare o misiune a agenţiei de supraveghere a frontierelor UE, Frontex, la graniţa greco-macedoneană pentru a-i fişa pe cei care reuşesc să treacă de poliţia greacă, notează AFP.

Atena şi Skopje au decis "să-şi întărească cooperarea" faţă de criza migraţiei, a subliniat la rândul său Kotzias, precizând că problema a fost în centrul unor convorbiri între omologul său şi adjunctul ministrului grec de interne, Nikos Toskas.

Vizita lui Poposki, prima a unui ministru de externe macedonean din 2000, n-a permis în schimb nici un progres în legătură cu disputa privind numele ţării (Macedonia), ce datează din 1991, deoarece Grecia îi cere fostei republici iugoslave să adauge la denumirea sa ''un determinant geografic" pentru a o distinge de provincia greacă Macedonia.

"Trebuie să escaladăm încă munţi" pentru a soluţiona acest diferend, a declarat Poposki, precizând că o eventuală reglementare va trebui supusă unui referendum în ţara sa.

Negocieri în legătură cu această dispută au loc din 1991 în cadrul ONU. În Grecia, Macedonia este în continuare desemnată sub apelativul de la ONU, FYROM (Fosta Republică Iugoslavă Macedonia).