Criza sanitară măreşte fluxul de migranţi

Problema refugiaţilor se acutizează, chiar dacă în primăvară, la debutul pandemiei a existat o scurtă perioadă de acalmie. Criza sanitară şi economică legată de noul coronavirus "'generează un flux excepţional de migranţi economici'', a indicat Ministerul italian de Interne. Mulţi dintre ei debarcă pe insula Lampedusa, sub ochii turiştilor. "Debarcările autonome pe coastele italiene au crescut într-un timp foarte scurt", notează ministerul, referindu-se la ambarcaţiunile mici care traversează Mediterana de pe coastele Africii de Nord fără a fi interceptate. Aproape jumătate din cei aproximativ 11.000 de migranţi care au debarcat în Italia săptămâna trecută plecaseră din Tunisia, iar cei mai mulţi dintre ei erau cetăţeni tunisieni, potrivit cifrelor oficiale. Ceilalţi se îmbarcaseră, în majoritate, din Libia. "UE trebuie să se sesizeze imediat în legătură cu această problemă" şi să repartizeze noile sosiri, "în special în această fază cu risc sanitar crescut", a menţionat ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, pe contul său de Facebook. Peste 300 de persoane, în special tunisieni, au ajuns în insula Lampedusa în noaptea de marţi spre miercuri la bordul a 13 ambarcaţiuni, crescând la peste 1.000 totalul migranţilor în centrul de primire, a cărui capacitate teoretică este de 95 de persoane.

Devine tot mai clar faptul că, în 2020, criza refugiaţilor se adânceşte. Numărul persoanelor care au fost nevoite să-şi părăsească zonele în care locuiau a ajuns în 2019 la un nivel record de 79,5 milioane, adică în jur de 1% din populaţia planetei, a anunţat Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). În 2019, numărul celor care s-au refugiat în străinătate sau în interiorul ţărilor lor a crescut cu aproape 9 milioane. Dacă, în anii 1990, în medie 1,5 milioane de refugiaţi reveneau acasă în fiecare an, în ultimul deceniu această cifră a scăzut sub 400.000. De asemenea, modificările climatice riscă să cauzeze milioane de deplasaţi, avertizează Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi. Acesta consideră că în virtutea deciziei luate de către Comisia ONU a Drepturilor Omului, victimele încălzirii globale nevoite să fugă din ţara lor de origine vor trebui să fie considerate refugiaţi cu drepturi depline: "Hotărârea spune că, dacă eşti supus unei ameninţări mortale imediate din cauza modificărilor climatice, nu poţi fi trimis înapoi în ţara ta, ca în cazul războaielor şi persecuţiilor. Trebuie să ne pregătim de o creştere puternică a numărului persoanelor care se deplasează împotriva voinţei lor. Nu aş îndrăzni să avansez cifre (...), dar este vorba probabil de mai multe milioane". Drama este şi mai mare, având în vedere că jumătate dintre refugiaţi sunt copii, iar numărul total al refugiaţilor a fost la cel mai înalt nivel în ultimii doi ani în aproape 70 de ani, informează ONU în raportul său anual Global Trends. Potrivit unui expert ONU, lumea se confruntă cu un "'apartheid climatic'', pe de o parte cu cei bogaţi care se pot adapta mai bine la încălzirea globală şi, pe de cealaltă parte, cu cei săraci care suportă ce este mai rău. Raportorul special al Naţiunilor Unite privind sărăcia extremă şi drepturile omului, Philip Alston, a avertizat într-un nou raport că "schimbările climatice ameninţă să anuleze progresul din ultimii 50 de ani în materie de reducere a sărăciei". Raportul se bazează pe cercetări care prevăd că schimbările climatice ar putea lăsa 140 milioane de persoane fără adăpost în ţările în curs de dezvoltare până în 2050.