Crizele mondiale nu trebuie să abată atenţia de la lupta împotriva modificărilor climatice, îndeamnă ONU

Crizele care zguduie lumea trebuie să nu afecteze lupta împotriva modificărilor climatice, deja slăbită, îndeamnă astăzi directoarea în exerciţiu însărcinată cu lupta ONU împotriva modificărilor climatice, Patricia Espinosa, în deschiderea unor negocieri care să dea un impuls viitoarei Conferinţe în domeniu, prevăzută în noiembrie în Egipt, relatează AFP, potrivit News.ro.

Reprezentanţi ai aproape 200 de ţări s-au reunit - timp de 11 zile - într-o "sesiune intermediară", la Bonn, la sediul agenţiei speciale a ONU, într-o încercare de a concretiza ambiţia afişată în urmă cu şase luni, în cadrul COP26 la Glasgow.

Comunitatea internaţională şi-a reafirmat atunci obiectivul - care nu poate fi atins, pentru moment - de a opri încălzirea glabală la 1,5°C, în contextul în care omenirea se află deja la un nivel de 1,1°C de la începutul folosirii industriale a energiei fosile.

Lumea a fost zguduită de invazia Ucrainei de către Rusia şi de repercusiunile acesteia asupra pieţelor energetce şi alimentare, împingând adesea criza climatică în plan secund, în pofida publicării unui nou raport alarmat al GIEC, un grup de experţi ONU în lupta împotriva încălzirii globale.

"Nu este acceptabil să spunem că trăim vremuri grele" pentru a justifica o lipsă de acţiune, pentru că "modificările climatice nu sunt o problemă pe care să o amânăm pentru mai târziu", a subliniat în deschiderea lucrărilor mexicana Patricia Espinosa.

Puncte-cheie rămân în suspans cu doar câteva luni înainte de viitoarea COP27 - prevăzută în perioada 7-18 noiembrie la Sharm el-Sheikh, o staţiune balneară la Marea Roşie.

Este vorba, în primul rând despre o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care cauzează încălzirea globală.

"Suntem departe de locul unde ştiinţa ne spune că ar trebui să fim"", a subliniat Patricia Espinosa, avertizând că "va trebui să luăm decizii foarte dificile".

"Pactul climatic" încheiat la Glasgow îndeamnă statele membre să-şi "revizuiască şi consolideze" obiectivele, pentru "a le alinia" cu cele ale Acordului de la Paris "până la sfârşitul ui 2022".

"Avem nevoie de aceste planuri!", a subliniat ea, îndemnând la o "avansare a acestor negocieri mai rapidă".

Acordul de la Paris, cheia de boltă a luptei împotriva modificărilor climatice, vizează "să oprească creşterea temperaturii medii a planetei sub 2°C faţă de nivelul preindustrial", dacă este posibil la 1,5°C.

Însă multe ţări nu-şi respectă angajamentele actuale, care nu atingeau obectivele de la Paris, potrivit GIEC.

Experţii din cadrul GIEC estimează că lumea se află în prezent pe o traiectorie catastrofală a încălzirii globale, la 2,8°C.

Lipsa unor noi angajamente în cifre, cu doar câteva luni înaintea COP27, ilustrează "deconectarea între problele ştiinţifice ale unei crize mondiale în pregătire, cu impacturi climatice de neimaginat, şi lipsa faptelor", îşi exprimă nemulţumirea directorul Institutului de cercetare a Impactului Modificărilor Climatice, cu sediul la Postdam (PIK), Johan Rockström.

Alt dosar fierbinte este ajutorul ţărilor bogate - adesea cei mai mari poluatori istorici - ţărilor sărace - mai puţin responsabile de încălzirea globală, dar care se află în prima linie a impactului.

Promisiunea de a le ajuta să înfrunte provocările modificărilor climatice cu 100 de miliarde de dolari pe an, începănd din 2020, nu a fost respectată.

În contextul unei multiplicări a secetelor, inundaţiilor şi incendiilor şi unei creşteri inexorabile a nivelului oceanelor, pe masă se află, în prezent, finanţarea specifică a "pierderilor şi daunelor" suferite.

Ţările bogate au blocat această cerere, la Glasgow, printr-un compromis final asupra înfiinţării unui cadru de "dialog" până în 2024, în vederea "discutării modalităţilor finanţării".

Această "problemă controversată este necesar să fie abordată în mod constructiv şi orientată către viitor", şi-a exprimat dorinţa Espinosa, pledând în favoarea unei mai bune finanţări a adaptării la efectele încălzirii globale.

Însă neîncrederea persistă, iar reuniunea de la Bonn nu trebuie să fie "doar alt forum de discuţii", avertizează Alianţa Statelor Mici Insulare (AOSIS), care cere o relansare cu "o viziune clară cu privire la când şi cum (se va aplica) finanţarea specifică a pierderilor şi daunelor".

Principala federaţie mondială a ONG-urilor de mediu - Climate Action Network - cobsideră că aceste negocieri este necesar "să definească aşteptări clare şi să pregătească măsurile principale" de concretizat la Sharm al-Sheikh, printr-o "concentrare asupra nevoilor celor care sunt cel mai dur loviţi de inpacturile crizei climatice".