Crowdfunding-ul în România

Legislaţia care reglementează crowdfunding-ul în România a fost îndelung aşteptată de mediul de afaceri din ţara noastră. După intrarea în vigoare a Regulamentului european relevant (respectiv Regulamentul (UE) 2020/1503 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă pentru afaceri şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 şi a Directivei (UE) 2019/1937 ("Regulamentul 1503/2020")) în noiembrie anul trecut, iată că la începutul lunii august 2022 a intrat în vigoare la nivel naţional legea care stabileşte unele măsuri de punere în aplicare a acestui Regulamentului (UE), oferindu-i astfel acestuia posibilitatea unei aplicări practice.

Ne îndreptăm astfel către un cadru legal complet care permite desfăşurarea activităţilor de finanţare participativă(crowdfunding) de către entităţi autorizate în România, proces care deschide noi oportunităţi atât din perspectiva accesului la surse de finanţare alternative celor tradiţionale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cât şi din perspectiva oportunităţilor de afaceri pentru FinTech-urile care doresc să se autorizeze ca prestatori de servicii de finanţare participativă.

Ce este crowdfundingul?

Crowdfundingul este un mijloc de obţinere de finanţare prin intermediul unei platforme digitale care conectează potenţiali investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanţare. Principalii actori implicaţi sunt dezvoltatorul de proiect (care urmăreşte să obţină finanţare prin intermediul platformei de finanţare participativă), investitorul (care, prin intermediul unei platforme de finanţare participativă, acordă împrumuturi sau achiziţionează valori mobiliare sau instrumente admise în scopul finanţării participative) şi furnizorul de servicii de crowdfunding (care pune în legătură investitorii interesaţi să acorde finanţare cu dezvoltatorii de proiecte prin utilizarea unei platforme de finanţare participativă). Astfel, finanţarea participativă poate lua forma creditării unui proiect sau pe cea a investiţiei în respectivul proiect, iar în ultimul caz părţile sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată pot fi utilizate ca instrumente admise în scopul finanţării participative în măsura în care nu sunt supuse unor restricţii de natură să împiedice efectiv transferul lor.

Cadrul de reglementare existent

La nivelul Uniunii Europene, Regulamentul 1503/2020stabileşte reguli comune privind furnizarea de servicii de finanţare participativă, organizarea, autorizarea şi supravegherea furnizorilor de servicii de finanţare participativă şi privind cerinţele de transparenţă şi în legătură cu marketingul, aplicabile serviciilor de finanţare participativă.

Este important de menţionat faptul că acesta are şi anumite limite de aplicare. Spre exemplu, acesta nu se aplică serviciilor de finanţare participativă prestate dezvoltatorilor de proiecte care sunt consumatori şi nici ofertelor de finanţare participativă cu o valoare mai mare de 5.000.000 euro calculate pe o perioadă de 12 luni per dezvoltator de proiect.

La nivel naţional, recent intrată în vigoare Lege 244/2022privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1503/2020stabileşte faptul că prerogativele cu privire la autorizarea şi supravegherea furnizorilor de servicii de crowdfunding vor fi exercitate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum şi faptul că furnizarea serviciilor de crowdfunding nu intră în categoria activităţilor de creditare reglementată de legislaţia specifică instituţiilor financiare nebancare, cu excepţia situaţiei în care sunt acordate de o instituţie financiară nebancară.

Suplimentar, la nivelul legislaţiei Uniunii Europene, remarcăm că în ultimele luni, au fost propuse sau adoptate diverse standarde tehnice de aplicare a Regulamentului 1503/2020, abordând aspecte precum standardele şi procedurile de raportare a informaţiilor privind proiectele finanţate prin intermediul platformelor de crowdfunding, cerinţele, standardele şi procedurile pentru tratarea reclamaţiilor sau cerinţele privind conflictele de interese aplicabile furnizorilor de servicii de finanţare participativă.

Prestatorii de servicii de finanţare participativă

Potrivit Legii 244/2022, persoana juridică care intenţionează să presteze servicii de crowdfunding trebuie să solicite autorizareaca prestator de servicii de finanţare participativă ("CSP") la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Procesul şi cerinţele de autorizare sunt reglementate de Regulamentul 1503/2020 într-o manieră detaliată, iar termenul prevăzut de legislaţie pentru obţinerea autorizării este de 3 luni de la data primirii documentaţiei complete care stă la baza cererii de autorizare. Dintre informaţiile care trebuie cuprinse în solicitarea de autorizare enumerăm programul de operaţiuni care stabileşte tipurile de servicii de crowdfunding pe care viitorul CSP intenţionează să le ofere; descrierea aranjamentelor de guvernanţă ale viitorului CSP şi a mecanismelor de control intern pentru a asigura conformitatea cu Regulamentul 1503/2020; descrierea sistemelor, resurselor şi procedurilor viitorului CSP pentru controlul şi protejarea sistemelor de prelucrare a datelor; descrierea riscurilor operaţionale ale potenţialului CSP;descrierea garanţiilor prudenţiale ale potenţialului CSP şi dovada că acesta îndeplineşte garanţiile prudenţiale; şi descrierea planului de continuitate a activităţii viitorului CSP.

În plus, ulterior autorizării, CSP trebuie să respecte anumite cerinţe organizaţionale şi operaţionale riguroase, menite să protejeze participanţii la aceste activităţi, în special investitorii. Printre aceste cerinţe se numără obligaţia de a nu accepta nicio remuneraţie pentru direcţionarea comenzilor investitorilor către o anumită ofertă de finanţare participativă, un nivel minim al obligaţiei de diligenţă cu privire la dezvoltatorii de proiecte, adoptarea unor proceduri eficace şi transparente pentru tratarea promptă, corectă şi consecventă a plângerilor primite de la clienţi, precum şi respectarea cerinţelor privind conflictele de interese.

Indiferent că vorbim despre jucători din piaţa europeană sau despre companii locale, interesul acestora pentru prestarea sau accesarea serviciilor de finanţare participativă în România a crescut treptat pe fondul adoptării Regulamentului 1503/2020 şi a legislaţiei naţionale aferente.

Aşadar, ne bucurăm de progresul legislativ în acest domeniu şi aşteptăm cu nerăbdare dezvoltarea pieţei de crowdfunding în România.