CRPE: "Dacă nota de trecere este 10, nu vom lua examenul Schengen"

• Centrul Român de Politici Europene intenţionează să acţioneze în judecată Ministerul de Interne

Autorităţile române au realizat, în mare parte, proiectele care trebuiau implementate în vederea aderării noastre la spaţiul Schengen, potrivit lui Ciprian Ciucu, director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Domnia sa a apreciat, ieri, în urma întocmirii unui studiu în care a fost urmărit stadiul implementării măsurilor necesare intrării ţării noastre în spaţiul Schengen, că "România şi-a făcut, în mare parte, temele, dar nu de nota zece. Eu i-aş da nouă. Dacă nota de trecere este zece, atunci nu vom lua examenul Schengen. România a mizat pe indulgenţă, aşa cum a făcut-o şi în momentul aderării la Uniunea Europeană. Atunci, contextul politic a favorizat integrarea în UE, astăzi contextul politic ne poate fi defavorabil". Domnia sa a adăugat, de asemenea, că, în momentul realizării studiului, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) s-a arătat foarte reticent referitor la colaborarea cu CRPE, în timp ce instituţia similară din Bulgaria a fost un partener ideal în efectuarea acestei monitorizări. În acest sens, reprezentantul CRPE a declarat că se gândeşte foarte serios să acţioneze în judecată MAI, mai ales pentru faptul că a refuzat să faciliteze planul de acţiuni pentru 2010, referitoare la adererarea la spaţiul Schengen.

Potrivit documentului CRPE, din cele 31 de măsuri care trebuiau adoptate, nouă au fost implementate, 18 aproape implementate şi 4 mai degrabă neimplementate. Astfel, pe lângă faptul că proiectele nu au fost prioritizate, au fost înregistrate întârzieri, termenele de finalizare asumate în diferitele planuri de acţiuni fiind de multe ori redefinite şi împinse din ce în ce mai aproape de data preconizată a aderării.

Problemele care au rămas nerezolvate sunt de natură tehnică şi politică, a subliniat Ciprian Ciucu. Potrivit domniei sale, Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) nu este pus la punct: "Avem secţii de poliţie rurale care nu dispun nici de reţelele necesare şi nici de oameni pregătiţi să acceseze această bază uriaşă de date". În opinia reprezentantului CRPE, operaţionalizarea SIS nu va fi finalizată la termenul şi în forma asumată iniţial.

O altă condiţie neîndeplinită este reprezentată de frontierele aeriene - se lucrează, încă, la terminalele des-tinate separării pasagerilor, pe aeroporturile "Henri Coandă", din Bucureşti şi "Traian Vuia", din Timişoara, obiective care, în opinia domnului Ciucu, nu ar fi fost necesare. De asemenea, nu era nevoie, spune domnia sa, nici de realizarea cărţilor de identitate pentru toată populaţia - proces care a costat minim 30 de milioane de euro.

Problemele politice care ar putea îngreuna aderarea noastră la spaţiul Schengen sunt neintegrarea socială a rromilor, Mecanismul de Verificare şi Cooperare în Justiţie, precum şi demisia lui Vasile Blaga din funcţia de ministru al administraţiei şi internelor.

În aceste condiţii, CRPE este de părere, printre altele, că România ar trebui să aplice cu stricteţe toate recomandările făcute în urma vizitelor de evaluare, să fie mult mai transparentă în ceea ce priveşte întregul proces de aderare şi să-şi concentreze foarte bine atenţia la finalizarea în timp util a tuturor proiectelor în derulare, finanţate din facilitatea Schengen. Până în prezent, din cele circa 600 milioane de euro - totalul facilităţii Schengen - valoarea contractată se ridică la aproximativ 362 milioane de euro, plăţile cifrându-se la 154 milioane de euro.

CRPE recomandă Consiliului Uniunii Europene să evalueze România şi Bulgaria exclusiv pe baza dezvoltării capacităţii tehnice şi să facă public raportul de monitorizare.

Ciprian Ciucu a specificat că, dacă ţara noastră nu va intra în spaţiul Schengen în martie, anul viitor, aşa cum este preconizat, amânarea va fi pentru luna octombrie 2011. În opinia sa, cel mai pesimist scenariu ar fi întârzierea cu încă 1-2 ani, însă acest lucru este foarte puţin posibil, "miza fiind mai mult politică", decât economică şi socială.