Actualizare 15:42
CSAT a aprobat astăzi creşterea numărului de forţe armate care vor participa la misiuni NATO în Afganistan şi Balcani în 2016, la 1181 de militari, cu 158 mai mult decât anul acesta, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la care se adaugă şi forţe MAI pentru misiuni UE, OSCE, NATO şi ONU.
În 2016, forţele armate ale României vor continua participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub conducerea NATO, UE, OSCE şi ONU, "realizând două misiuni esenţiale: apărarea României şi a aliaţilor săi şi promovarea stabilităţii regionale şi globale", potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Astfel, principalul efort va fi reprezentat de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din teatrul de operaţii din Balcani.
"Forţele puse la dispoziţie, în anul 2016, de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, numără 1181 militari, cu 158 de militari mai mult decât anul acesta. Dintre aceştia, 943 de militari pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, iar alţi 238 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin", se arată în comunicat Administraţiei Prezidenţiale.
Mai mult, un număr de 1530 de jandarmi şi poliţişti vor fi puşi la dispoziţie de către MAI pentru misiuni UE, OSCE, NATO şi ONU, din care 1054 vor participa la misiuni şi 476 vor putea fi dislocaţi la ordin. Comparativ cu anul 2015, numărul acestora este mai mic cu 91 de jandarmi şi poliţişti, precizează Administraţia Prezidenţială.
(S.A.)
------------
Actualizare 15:30 CSAT a adoptat Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), reunit astăzi, a aprobat Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019, document care are ca scop principal furnizarea de informaţii uşor de înţeles atât instituţiilor, celor familiarizaţi cu domeniul apărării şi securităţii naţionale, cât şi celor mai puţin avizaţi, transmite un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale trimis redacţiei.
Potrivit sursei citate, informaţiile vizează modul în care statul se angajează să asigure apărarea şi securitatea ţării şi a cetăţenilor săi.
Ghidul cuprinde un glosar de termeni destinat stabilirii unui limbaj comun şi facil tuturor celor interesaţi, procedează la explicitarea unor concepte şi termeni, precum securitatea naţională extinsă sau cultura de securitate, pentru evitarea confuziilor în percepţia acestora, prezintă arhitectura actuală a sistemului naţional de securitate pentru îndeplinirea obiectivelor strategice naţionale promovate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, propune unele repere menite să faciliteze actualizarea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, consolidarea coordonării unitare a acestui sector de activitate şi atribuirea unui caracter flexibil care să permită adaptarea la fluctuaţiile mediului de securitate, precizează sursa citată.
Conform comunicatului, o parte dintre deciziile Consiliului au urmărit consolidarea prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, document de orientare strategică în baza căruia CSAT asigură organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă, în conformitate cu prevederile Constituţiei.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a mai aprobat şi Strategia de Informaţii 2015-2019 a SRI şi a stabilit următoarele etape de actualizare a cadrului legal privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Strategia de Informaţii stabileşte misiunile şi direcţiile de acţiune ale SRI, prin asigurarea implementării Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, în acord cu evoluţiile mediului de securitate.
În acelaşi context, membrii Consiliului au stabilit următoarele etape de actualizare a cadrului legal privind prevenirea şi combaterea terorismului pentru a permite adaptarea capabilităţilor naţionale la noile tipuri şi niveluri de ameninţare teroristă, precum şi racordarea la reglementările europene şi internaţionale în materie.
Tot în această şedinţă, Consiliul a analizat şi avizat propunerile de buget pentru anul 2016 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
În finalul şedinţei, membrii CSAT au aprobat Programul de activitate al Consiliului pentru anul 2016, document necesar realizării obiectivului constituţional al instituţiei, de organizare şi coordonare unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.
La şedinţă au participat premierul Dacian Cioloş, ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Grigore Borc, ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Ioan Motoc, ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ministrul Justiţiei, Raluca Alexandra Prună, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, şeful Statului Major General, generalul Nicolae-Ionel Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, şi secretarul CSAT, Mihai Şomordolea.
(S.A.)
------------
Actualizare 14:03 Şedinţa CSAT, în care s-a discutat raportul privind combaterea terorismului, s-a încheiat
Şedinţa CSAT pe agenda căreia s-a aflat raportul privind Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2016 s-a încheiat, după mai bine de două ore şi jumătate de discuţii, informează surse din presă.
(S.A.)
----------
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în care se discută, printre altele, raportul privind Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2016 a început, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Această şedinţă este prima la care participă membrii CSAT din Guvernul Cioloş.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezindenţiale, pe agenda şedinţei sunt incluse şi subiecte referitoare la ghidul Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2015 - 2019, planul naţional de priorităţi informative pentru anul 2016, planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român pentru anul viitor.
De asemenea, se vor discuta măsurile adoptate de către România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni internaţionale, strategia de informaţii 2015 - 2019 a SRI şi programul de activitate a CSAT pentru anul următor.
În cadrul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, precizează sursa citată.
Ultima şedinţă a CSAT a avut loc pe 17 septembrie.
1. Și ce s-a decis?
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.12.2015, 14:50)
Herr Iohannis, eu propun să îl rogi pe Obama să nu mai sprijine teroriștii din ISIS. Eu cred că dacă începem așa, putem ajunge la o lume mai pașnică.
Poate nu știați, Herr Iohannis. Știu, în lumea liberă, aceasta este informație liberă. Dar nu în România.
"In Al Jazeera’s latest Head to Head episode, former director of the Defense Intelligence Agency Michael Flynn confirms to Mehdi Hasan that not only had he studied the DIA memo predicting the West’s backing of an Islamic State in Syria when it came across his desk in 2012, but even asserts that the White House’s sponsoring of radical jihadists (that would emerge as ISIL and Nusra) against the Syrian regime was “a willful decision.”"
Hasan: You are basically saying that even in government at the time you knew these groups were around, you saw this analysis, and you were arguing against it, but who wasn’t listening?
Flynn: I think the administration.
Hasan: So the administration turned a blind eye to your analysis?
Flynn: I don’t know that they turned a blind eye, I think it was a decision. I think it was a willful decision.
Hasan: A willful decision to support an insurgency that had Salafists, Al Qaeda and the Muslim Brotherhood?
Flynn: It was a willful decision to do what they’re doing.
Lt. Gen. Flynn, speaking safely from retirement, is the highest ranking intelligence official to go on record saying the United States and other state sponsors of rebels in Syria knowingly gave political backing and shipped weapons to Al-Qaeda in order to put pressure on the Syrian regime:
Hasan: In 2012 the U.S. was helping coordinate arms transfers to those same groups [Salafists, Muslim Brotherhood, Al Qaeda in Iraq], why did you not stop that if you’re worried about the rise of quote-unquote Islamic extremists?
Flynn: I hate to say it’s not my job…but that…my job was to…was to to ensure that the accuracy of our intelligence that was being presented was as good as it could be.
Pentru cine are nevoie de traducere, DIA, serviciul secret al armatei americane, a raportat că sprijinul militar pe care Casa Albă îl dorea pentru radicalii islamiști in Siria va avea consecințe grave, de radicalizare și terorism. Lt gen Michael Flynn, fost director al DIA în acea perioadă, admite că era treaba lui să facă cunoscut decidenților de la Casa Albă ce pericolul adus de extremiștii islamiști ceea ce A ȘI FĂCUT. Casa Albă a mers mai departe cu planul de a-l debarca pe Assad și din care au rezultat sute de mii de morți în războiul civil sirian și câteva sute de europeni morți prin atentate.
MULȚUMIM AMERICA. Te iubim.