Cum putem reduce consumul de energie electrică în România cu 5%

Un preţ plafonat pe grupe de consumatorii casnici în funcţie de tipul de consum, concomitent cu programe de mediatizare a necesităţii de economisire a energiei şi programe de eficientizare a consumului casnic de energie bazate în primul rând pe schimbarea corpurilor de iluminat şi un comportament de creştere a eficienţei energiei, ar aduce o reducere a consumului de energie electrică în România cu cca. 5%, dar ar aduce şi facturi mai mici la consumatorii casnici care folosesc energia electrică pentru încălzite cu 46% şi facturi medii mai mai mici cu cca. 10% pentru consumatorii casnici faţă de situaţia din prezent.

Plecăm de la aberaţia prinsă în legea de protejare a consumatorilor de energie şi rostogolită în ultima vreme că un consum mare de energie electrică înseamnă obligatoriu un consummator bogat.

-Consum mare de energie electrică, nu înseamnă neaparat consumatori bogaţi

Urmarea unei analize a Asociaţiei Energie Inteligentă se pot identifica următoarele situaţii pe care le întâlnim în practică:

-Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivelul subzistenţei energetice cu un consum mediu de cca. 55 kWh/luna (ipoteză: cca 47% din locuinţele din România se găsesc în mediu rural sau periurban şi apreciem că se încadrează în această categorie )

-Consumatorii beneficiază de preţ plafonat de 0,68 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 37 lei.

-Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivel mediu de consum de cca. 180 kWh/luna (ipoteză: cca 25% din locuinţele din România sunt apartamente cu 1 - 4 camere care nu au sisteme de aer conditionat şi apreciem că se încadrează în această categorie)

-Consumatorii beneficiază de preţ plafonat de 0,8 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 144 lei.

• Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI cu un consum mediu de cca. 280 kWh/luna (ipoteză: cca 19% din locuinţele din România sunt apartamente cu 1 - 4 camere care au sisteme de aer conditionat şi apreciem că se încadrează în această categorie)

-Consumatorii beneficiază parţial de preţ plafonat de 0,8 lei/kWh pentru primii 255 kWh şi preţ de piaţă de cca 2,5 lei/kWh pentru diferenţa între preţul 255 kWh şi consumul realizat, factura lunară fiind la un nivel de cca. 165 lei.

-Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI dar foloseste anumite echipamente suplimentar (boiler) cu un consum mediu de cca. 360 kWh/luna (ipoteză: cca 5% din imobilele din Romania folosesc boilere electrice pt ACM)

-Consumatorii nu beneficiază de preţ plafonat achitând preţul cel mai mic dintre preţul din piaţă şi cel din contract de cca 2,5 - 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 900 - 1404 lei.

-Consumatorii de energie electrică care stau în general la casă şi au un consum care au un nivel de confort specific secolului XXI dar foloseste anumite echipamente suplimentar (boiler, hidrofoare, incalzire electrica) cu un consum mediu de cca. 700 kWh/luna (ipoteză: cca 3% din locuintele din Romania folosesc energie electrica pentru a se încălzii )

-Consumatorii nu beneficiază de preţ plafonat achitând preţul cel mai mic dintre preţul din piaţă şi cel din contract de cca 2,5 - 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 1750 - 2730 lei.

-Consumatorii de energie electrică care au un nivel de consum de peste 1500 kWh/luna ca urmare a marimii imobilelor de peste 500 mp (ipoteză: cca 1% din locuinte au o suprafata mai mare de 500 mp) - consumatorii bogaţi

Se poate observa că numărul consumatorilor asimilaţi ca fiind bogaţi pentru că au un consum mai mare de 300 kWh/medie lunară înseamnă un procentaj de cca. 9% din totalul consumatorilor de energie din România, dar dintre aceştia 8% sunt consumatori de energie care nu sunt nici pe departe bogaţi, dar pe care soarta ia adus în situaţia de a avea un astfel de consum datorită: lipsei sursei alternative de combustibil pentru prepararea apei calde menajere, încălzirii locuinţei, asigurării apei din puţuri forate prin hidrofoare etc.

Legea protejării consumatorilor trebuie să aibă o abordare unitară pentru aceleaşi categorii sociale şi să nu creeze diferenţe atât de mari: o familie cu aceleaşi venituri, care stau în locuinţe similare să achite preţuri atât de diferite - familia care a avut noroc să fie conectată la gaze să achite cca 144 lei/lună pentru energie electrică (la un preţ plafonat de 0,8 lei/kWh) şi o altă familie care nu a avut acces la gaze să achite lunar pentru energie electrică cca. 1750 lei/lună (la un preţ neplafonat de 2,5 lei/kWh).

Un alt aspect alarmant este faptul că pentru stabilirea consumului pentru determinarea plafonului s-a ales anul 2021, an în care consumul pentru consumatorii rezidenţiali a fost cu cca 10% mai mare decât în anul 2020. În primele 8 luni ale anului 2022 comparativ cu anul 2021 consumul populaţiei este cu 8% mai mic (conform dartelor INS). Cu alte cuvinte alegerea bazei de consum a anului 2021 a făcut ca un număr mai mare de consumatori să nu se încadreze în baremurile stabilite, respectiv să nu aibă acces la plafonare, conform unui consum mediu într un an normal.

Invocarea măsurii de introducere unui nou plafon de 255 kWh/luna ca fiind o masură de creştere a eficienţei, considerăm că nu are elemente care să determine creşterea eficienţei la consumator prin elemente de preţ.

Ideeal ar fi ca un comportament de eficientizare să se realizeze prin impozitare diferita în funcţie de clasa energetică a imobilului, care ar permite şi evidenţierea în mod concret a nivelului veniturilor medii ale proprietarilor imobilelor şi ar putea determina politici publice locale de eficienţă energetică cu adevărat eficiente.

Totuşi, dacă se doreşte ca prin elemente de preţ să se determine un comportament de reducere a consumului de energie electrică, construcţia legii trebuie să fie realizată astfel încât, să determine un comportament specific de eficientizare a consumului şi consumatorul să poată prin acţiunile realizate să urmărească concret rezultatul acţiunilor sale - factuta mai mică la energie electrică.

Consider că toţi consumatorii din România care consumă până la un nivel mediu lunar de 700 kWh energie electrică, adică inclusiv cei care folosesc energia electrică pentru ACM şi încălzire (considerând că cei peste acest consum înseamnă case foarte mari, peste 500 mp suprafaţă utilă), ar trebui să beneficieze de un tratament egal în ceea ce priveşte preţul plafonat.

Astfel, un nou preţ plafonat pe grupe de consumatori casnici, în funcţie de tipul de consum, concomitent cu programe de mediatizare a necesităţii de economisire a energiei şi programe de eficientizare a consumului casnic de energie exclusiv bazate de schimbarea corpurilor de iluminat şi un comportament de eficientizare a energiei, ar aduce o potenţială reducere a consumului de energie electrică în România cu 5%, dar ar aduce şi facturi mai mici la consumatori.