EnglishCurtea Constituţională a României (CCR) va dezbate, mâine, sesizarea depusă săptămâna trecută de Partidul România Mare (PRM) şi Partidul Conservator (PC) cu privire la Legea votului uninominal. Sesizarea a fost semnată de 26 de senatori PRM, PC şi independenţi şi depusă la CCR pe 6 martie. Primul dintre articolele contestate este 29, conform căruia candidaţii trebuie să depună o garanţie, un depozit reprezentat de cinci salarii minime brute pe ţară. Liderii PRM susţin că, "în mod flagrant, se încalcă articolul din Constituţie care prevede că România este patria tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de avere sau condiţie socială". "Această prevedere împiedică accesul oamenilor fără venituri, împiedică accesul şomerilor, studenţilor şi chiar al medicilor rezidenţi. Este o discriminare între cetăţenii României", după cum declara, săptămâna trecută, vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş. O altă obiecţie vizează articolele referitoare la drepturile electorale acordate minorităţilor, dispoziţii care, în opinia contestatarilor, sunt discriminatorii faţă de cetăţenii români de etnie română, care nu se bucură de aceleaşi facilităţi, dar de care se bucură în principal maghiarii. Totodată, în contestaţie se face referire şi la numirea judecătorilor în Biroul Electoral Central, considerându-se că, deşi este privită ca o garanţie a imparţialităţii, prezenţa acestora în birourile electorale implică exercitarea unor atribuţii contrare statutului lor constituţional.
O altă dispoziţie a legii considerată neconstituţională este cea care prevede un prag electoral alternativ, care de această dată nu mai este procentual, ci se raportează la îndeplinirea unor condiţii de fapt, şi anume prin obţinerea a şase colegii uninominale la Camera Deputaţilor şi a trei colegii la Senat, astfel încălcându-se caracterul egal al votului. De asemenea, contestatarii susţin că neconstituţională este şi prevederea care condiţionează atribuirea mandatului unui candidat de îndeplinirea de către partidul care l-a propus a pragului electoral alternativ, dar şi articolul privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal. Legea votului uninominal a fost adoptată săptămâna trecută de plenul Camerei Deputaţilor cu 231 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 18 abţineri. Împotriva actului normativ au votat reprezentanţii PRM, iar cei ai UDMR s-au abţinut. Actul normativ prevede alegerea deputaţilor, senatorilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal într-un singur tur, cu un prag electoral de 5%. Noua lege prevede, însă, şi un prag alternativ care constă în obţinerea numărului cel mai mare de voturi în şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi în trei colegii pentru Senat. În plus, iniţiativa legislativă mai prevede ca pragul electoral pentru alianţele politice să fie 5+3+1+1, maxim 10%, iar pentru organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale care vin cu un singur candidat la nivel de ţară, un prag electoral de 10% din numărul de voturi ce ar trebui date pentru un mandat de deputat. Mandatele vor fi reatribuite pe baza unei liste ordonate în ordine descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei respective, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor fiind de un deputat la 70.000 de locuitori, iar cea pentru alegerea Senatului, de un senator la 160.000 de locuitori.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
