Curţile de Apel consideră că nu trebuie îngheţat cursul CHF

• Piperea: "Oamenii şi-au pus încrederea în justiţie în mod greşit"

Reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi ai curţilor de apel din ţară au discutat, în urmă cu câteva luni, pe marginea aspectelor de practică neunitară, discuţiile vizând şi dosarele pe îngheţare de curs, clauzele abuzive, impreviziunea şi darea în plată.

Cei prezenţi la reuniune au ajuns la concluzia că nu trebuie să îngheţăm cursul francului elveţian în contractele de credit în CHF, ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea, care ne-a explicat: "Curţile de apel sunt de părere că nu trebuie să îngheţăm cursul la CHF pentru că nominalismul monetar spune: «ai luat zece franci, tot zece franci trebuie să dai înapoi, indiferent de curs». Doar că acest nominalism monetar nu este în favoarea creditorilor, ci în favoarea debitorilor. Spune tocmai invers - că valoarea nominală în lei la momentul respectiv este cea pe care trebuie să o plăteşti. Nici mai mult, nici mai puţin, nu în euro sau în CHF".

Avocatul a adăugat: "În fiecare an sunt astfel de şedinţe de practică unitară şi se spune clar - aplicaţi cu toţii principiul nominalismului monetar, nu îngheţaţi niciun fel de curs, respingeţi toate acţiunile! Nu ne mai dau nicio şansă onorabilii şefi de curţi de apel, este vorba despre o practică unitară. Sunt curios ce va zice Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie când vom ajunge în faţa ei - se va lua după lege şi după deciziile CJUE sau după formatorii de la INM şi preşedinţii de curţi de apel?"

O dată ajunşi la Curtea de Apel, debitorii nu mai au nicio şansă, avertizează Gheorghe Piperea, subliniind că singura Curte de Apel care nu a semnat pentru acest aspect este cea din Cluj: "Atâta vreme ce nici Procurorul General, nici Avocatul Poporului nu s-au sesizat de ani de zile să facă un recurs în interesul legii ca să vadă unde este dreptatea, înseamnă că nu mai avem nicio şansă, iar ideea de liberate este un simplu slogan.

Oamenii şi-au pus încrederea în justiţie în mod greşit".

Potrivit minutei întâlnirii, publicată în mediul online, referitor la dosarele pe îngheţare curs, 13 din 14 curţi de apel din ţară consideră că instanţa nu poate declara nulitatea clauzei de risc valutar, deci nu poate dispune nici îngheţarea cursului. Privitor la acest aspect, debitorii comentează, pe pagina lor de facebook: "Nu mai prezintă relevanţă dacă am fost sau nu informaţi. Şi asta întrucât, mai întâi de a analiza informarea, instanţa de judecată constată incident principiul nominalismului monetar (adică indiferent de cât de mult creşte francul în raport cu leul, tu eşti obligat să achiţi rata în franci)".

De asemenea, magistraţii arată că debitorii pot să îşi reechilibreze contractul de credit, pe cale separată, invocând impreviziunea. Instanţa trebuie să stabilească de la caz la caz dacă sunt îndeplinite condiţiile, în acord cu deciziile CCR, pe darea în plată.

În ceea ce priveşte dobânda, cei prezenţi la întâlnire nu consideră că, în acest segment, este o problemă de practică neunitară, ci doar o modalitate diferită de stabilire a dobânzii.

Debitorii atrag atenţia, însă, că în instanţă sunt circa patru tipuri de soluţii în legătură cu clauza de dobândă:

"- fixarea dobânzii la valoarea de la acordare;

- compunerea acesteia, încă de la momentul semnării, în funcţie de marjă + indice de referinţă (LIBOR/EURIBOR/ROBOR);

- contractul rămâne fără dobândă;

- instanţa consideră că dobânda care variază după cum vrea banca nu reprezintă clauză abuzivă".

Pe darea în plată, se pare că recursul este admisibil, cel puţin în situaţia celor executaţi silit.

Documentul citat arată: "Cu majoritate (13 din cele 14 curţi de apel reprezentate) şi o abţinere, participanţii au agreat a doua opinie exprimată în jurisprudenţă, potrivit căreia receptarea principiului nominalismului monetar în conţinutul contractelor de credit, în lipsa unui acord diferit între părţi în această privinţă, exclude clauza vizând riscul de schimb valutar din sfera controlului caracterului abuziv. (...) În cele mai multe dosare, reclamanţii invocă atât clauza abuzivă, cât şi teoria impreviziunii în ceea ce priveşte contractele de credit în CHF.

În ceea ce priveşte impreviziunea, trebuie dovedită în concret, în fiecare caz în parte, îndeplinirea condiţiilor impreviziunii, aşa cum acestea sunt configurate în decizia nr. 62/2017 a Curţii Constituţionale".

În majoritate, participanţii au apreciat că îndeplinirea condiţiilor impreviziunii în cazul contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a noului Cod civil urmează a fi apreciată în fiecare caz în parte, conform criteriilor de analiză dezvoltate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 62/2017, mai specifică minuta.

Cu majoritate, participanţii la întânire au agreat interpretarea că analiza clauzelor abuzive urmează să fie realizată în temeiul dreptului şi a jurisprudenţei europene în materie, dar cu condiţia respectării dreptului procesual naţional ce vizează legalitatea învestirii instanţei inclusiv sub aspectul termenului în care poate fi formulată contestaţia la executare.

Opinia Cititorului ( 11 )

1. abordare ineficienta, domnule avocat
(mesaj trimis de The Brute în data de 27.09.2018, 09:32)
Draga domnule Piperea, pentru a castiga trebuie sa aveti argumente convingatoare. Trebuiesc insa cautate in legislatia bancara de Supraveghere prin care sa demonstrati ca bancile erau de la inceputul anului 2007 constiente de riscul de credit datorita obligativitatii implementarii metodelor interne de rating. Prin refuzul BNR de a fi transpus in Romania si aprobarea exceptiei de a folosi metoda standard , pe langa faptul ca au fost inregistrate in contabilitate amortizari pentru credite neperformante ca in tarile bananiere( scuze catre Chisinau) v-a luat si Dvs posibilitatea de a dovedi ca efectele creditelor in Valuta asupra formarii Nonperformingloans erau monitorizate intern pana la ultimul banutz.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.09.2018, 10:06)
  Toate lucrurile pe care le enumeri le-a spus si CJUE. Cadrul legal exista, venit chiar "de sus". Argumentatia in procese este excelenta. Doar ca judecatorii vietii s-au impotmolit in nominalismul monetar. Asa le-a zis manole.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de marius în data de 27.09.2018, 15:42)
  Nu exista scuza ca nu aveau cadrul legal, atat timp cat neexistenta cadrului legal nu te impiedica sa faci ceva. Activitatea bancara presupune gestiunea riscului indiferent ce inseamna asta, restul sunt formalitati. Inselaciunea este reglementata si aplicabila in multe domenii. Deci aveau obligatii, chiar daca nu erau explicite.
  1.3.  Cand iti doresti o cafea si primesti o apa calda (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de Anton Paul în data de 27.09.2018, 21:36)
  Asa este cu supararea corecta a domnului Piperea. El doreste o cafea de la tonomat. Si, in majoritatea absoluta, primeste apa calda. Pentru simplul motiv ca tot apasa butoanele gresite.
  Ceea ce spune domnul The Brute, ii este foarte cunoscut domnului Piperea. Dar are o mica jena in a aplica.
  De exemplu, in perioada marii emulatii pentru "Legea Conversiei", am tot facut apel la prevederile specifice din OUG 99/2006, prevederi legale pana in decembrie 2013.
  Dar vedeti dumneavoastra cum sunt lucrurile, eu nu sunt impostor si sechestrator de bani, eu sunt pagubitul. Sechestratorul, domnul Piperea, (+ domnul Balan, + domnul Stanescu) au un oarecare sprijin si expunere mediatica.
  Dar nu-i bai, dupa aproape trei ani, a ajuns sa vorbeasca, timid, in prelegerile dumnealui, si de OBLIGATIA DE A TRATA RISCURILE, obligatie ce ii revine in mod exclusiv institutiei de credit.
  O sa mai treaca o perioada pana cand un avocat o sa inteleaga si o sa si foloseasca in instante aceste prevederi.
  Si, culmea, impreviziune nu exista. Si culmea, toate contractele de credit trebuiesc platite la cursul de la data acordarii.
  Si, culmea, profitul megalomanic se duce spre zero.
  Si, culmea, Manole si gasca au cunostinta de aceasta incalcare, au aprobat Normele de tratament aferente riscurilor.
  Dar exista si o circumstanta atenuanta: Ca sa reusesti sa intelegi o boaba din OUG 99/2006, chiar trebuie sa citesti, sa recitesti, sa te framanti.
  Si pe gratis, un avocat de "talia" domnului Piperea nu poate sa faca acest lucru.
  Apropos, domnule Piperea, cand imi dati banii sechestrati si furati de la Oltchim ??? Si dobanzile si penalitatile aferente?
  Haideti, cu curaj, se fac in curand 6 ani. Stiu, ati facut profit, aveti de unde...
  Sau banii s-au evaporat pe sindrofia din 29 septembrie ?
  Sau trebuie sa va reclam pentru aceste lucruri la Parchet? Sa imi rog si restul colegilor sa va reclame? Ca stiti, termenul de prescriptie este undeva prin 9 aprilie 20 20.
2. fără titlu
(mesaj trimis de marius în data de 27.09.2018, 15:37)
Cred ca utilizarea nominalismului monetar si cand e cazul a impreviziunii sunt solutii corecte. Asta daca banca poate face dovada ca a facut o analiza temeinica a clientului si nu l-a inselat, in acest caz fiind necesara raspunderea penala a bancii pentru inselaciune, ca si parte avizata, profesionista a contractului. Parca in Franta asa s-a pus problema in cazul contractelor in franci elvetieni, daca s-a constatat ca este inselaciune/inducere in eroare intentionata.
1. 2.1. cica UE (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de un guru în data de 27.09.2018, 16:41)
  Cand zici ca ai UE si judeci aceleasi spete diferit de la tara la tara ce UE mai e aia ? E un fel de Romania unde instante diferite dau pe cazuri identice solutii diferite .In tarile unde justitia conteaza cand exista precedent in cazuistica justitiei este invocat .Cum drak sa ai dreptate in zece feluri la aceeasi speta ?
3. statul paralelor
(mesaj trimis de un guru în data de 27.09.2018, 16:29)
Cand statul paralel al paralelor abuzeaza nu mai sare de kur in sus nicio somitate PSD.Deranjul e doar cand sunt ei deranjati.
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.09.2018, 16:52)
  Ti-e mai aproape mâneca de la maiou decât chiloți vecinei.
  Dacă îți place statul paralel, cu siguranță nu vă ajunge la tine. Poate mai târziu, poate mai devreme, dar ce contează?!?
  3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de un guru în data de 27.09.2018, 22:37)
  Asta e de la nea Nelu cu meandrele concretului vs sinergia faptelor ? :))
4. risc
(mesaj trimis de un guru în data de 27.09.2018, 16:35)
Banca Omida plina se genii stia diferenta intre risc si incertitudine .Cand vinzi riscuri trebuie da fii si tu si cumparatorulconstient de ele.Mai rau e cu iincertitudinile iar chf cam asta a fost .Pe la chf ron 3,5 acum cativa ani au mai sarit niste destepti de la o banca ca e timpul de luat credite in chf ca asa au ghicit ei in stele iar la cateva luni a trecut chf mult peste 4 lei.Luati credite de la Banca Omida prezicatoare in ghioc asta e adevarul.
5. CHF BATAIA DE JOC A ÎMPRUMUTATILOR
(mesaj trimis de Robert în data de 21.10.2018, 19:17)
La momentul acela cand doreai sa te împrumuti la banca,oferta era CHF ca cea mai sigura si stabila moneda,dar de fapt era o moneda virtuala fiindca bancile nu aveau CHF lichizi si te obligau sa faci schimbul valutar la banca care îti acorda împrumutul.CHF lichizi nu existau la banci.TOTUL A FOST O MARSAVIE DIN PARTEA BANCILOR CARE AU PACALIT PE ABSOLUT TOTI ÎMPRUMUTATII ÎN CHF.I-A ADEMENIT PE BIETII OAMENI SPUNANDU-LE CA E CEA MAI MICA DOBANDA DE PE PIATA SI CEA MAI SIGURA SI STABILA MONEDA.ÎN ORICE CONTRACT ÎNCHEIAT CU BANCA ÎN CHF CLIENTUL ARE NUMAI DE PIERDUT SI BANCA NUMAI DE CASTIGAT.BATAIE DE JOC.CUM POTI SA SPUI CA DAI ÎMPRUMUTURI ÎN CHF CAND PE PIATA NU EXISTAU CHF.CHF AU APARUT PE PIATA DUPA 2-3 ANI.EU NU STIU CUM S-A DAT VOIE CA BANCILE STRAINE SA FACA CE VOR EI ÎN ROMANIA SI TOTODATA SA SCOATA MILIARDE DE EURO DIN TARA NOASTRA SI SA-I DUCA ÎN TARA LOR,MILIARDE CARE SE IA DIN ROMANIA,IAR INSTANTELE VOR SA DEA DREPTATE TOT BANCILOR!!!!!DOMNILOR JUDECATORI DATI DREPTATE CETATENILOR ROMANIEI,CA ACESTE INSTITUTII BANCARE APARTINAND ALTOR STATE SA NU MAI SCOATA MILIARDE DE EURO DIN TARA.MULTUMESC.