Daciana Sârbu: "Reforma Politicii Agricole Comune dă un semnal major în favoarea tinerilor fermieri"

Reporter: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, modul prin care ţara noastră ar putea să-şi crească competitivitatea în planul agricol, astfel încât să poată concura cu restul statelor europene?

Daciana Sârbu: O şansă importantă va veni din construcţia mai echitabilă a noii politici agricole comune, gândită în aşa fel încât să mai estompeze decalajele actuale dintre regiunile agricole ale UE. Există apoi soluţia dezvoltării unor sectoare specifice, prin care România să devină competitivă pe anumite pieţe de nişă - de exemplu, pe piaţa bio.

Reporter: Există anumite voci din politică şi agricultură care susţin că reforma Politicii Agricole Comune (PAC) va genera o nouă polarizare în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, în funcţie de interesele naţionale. Consideraţi că aceste temeri sunt fondate?

Daciana Sârbu: Cred că modul în care a fost construit proiectul de către Comisie şi, apoi, modul cum a fost modelat în negocierea cu Parlamentul European vor ajuta tocmai la reducerea polarizării existente acum în agricultura UE - mă gândesc la măsuri precum degresivitatea pentru fermele mari (acum acestea fiind puternic avantajate prin finanţarea europeană, fapt ce reduce drastic şansele pe piaţă ale fermelor mici şi mijlocii) sau posibilitatea transferurilor de fonduri între cei doi piloni, pentru a permite creşterea nivelului subvenţiilor pentru ţările care se vor situa în continuare sub media europeană.

Reporter: Care sunt cele mai importante beneficii ale reformei PAC asupra agriculturii de la noi din ţară?

Daciana Sârbu: Măsurile care ne avantajează cel mai mult sunt posibilitatea de a transfera până la 25% din pilonul pentru dezvoltare rurală în cel pentru plăţi directe pentru statele membre care primesc subvenţii sub 90% din media europeană (flexibilitatea distribuirii fondurilor ajutând implicit la creşterea valorii plăţilor directe), concomitent cu posibilitatea creşterii graduale a subvenţiilor primite de statele membre care se situează sub acest prag de 90%. Apoi, va conta foarte mult programul special de sprijin pentru micii fermieri (care pot opta să primească o plată unică per fermă, între 500 şi 1.250 de euro anual), dar şi creşterea ratei de co-finanţare din partea UE pentru regiunile mai puţin dezvoltate, care va permite reducerea diferenţelor de dezvoltare între regiunile UE.

Reporter: Deşi acordul politic în privinţa reformei PAC a fost finalizat, discuţiile privind aspecte financiare, precum plafonarea subvenţiilor pentru marii fermieri, au rămas deschise. Cum credeţi că se vor finaliza?

Daciana Sârbu: Şi această discuţie a fost finalizată, prin votul din Comisia AGRI s-a decis plafonarea cu 5% a ajutoarelor pentru fermele care primesc peste 150.000 de euro anual (per fermă). Aşteptăm acum confirmarea finală prin votul plenului PE.

Reporter: Noua reformă PAC vizează alocarea unor venituri mult mai ridicate pentru protejarea mediului. Consideraţi că această prevedere intră în contradicţie cu politica unor state europene privind exploatarea gazelor de şist şi mineritul pe bază de cianurare?

Daciana Sârbu: Într-adevăr, una dintre cele mai importante prevederi ale reformei PAC - dacă nu chiar principala schimbare faţă de cadrul actual - este dimensiunea mult mai pronunţată de protejare a mediului, adică reducerea impactului de mediu al exploataţiilor agricole: un procent de 30% din plăţile directe va fi condiţionat de aplicarea de către agricultori a trei măsuri de "înverzire" (diversificarea culturilor, crearea unei zone de interes ecologic - 5% din suprafaţa arabilă în primii doi ani şi 7% în ultimii ani - şi păstrarea de pajişti permanente).

Reporter: Care este sectorul agricol care necesită, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai mare atenţie, în prezent?

Daciana Sârbu: Cred că, din punctul de vedere al României, esenţiale sunt măsurile care să sprijine fermele mici, în special exploataţiile familiale, care se află într-o situaţie extrem de dificilă. Politica Agricolă Comună, aşa cum a fost ea votată în Comisia AGRI, oferă României posibilităţi de acţiune la acest capitol. Tot pentru România, din perspectiva dezvoltării, esenţiale sunt şi măsurile favorabile sectorului bio.

Reporter: Potrivit prevederilor PAC, în 2017, cotele la zahăr vor fi eliminate. Ce înseamnă acest lucru pentru producătorii de zahăr de la noi din ţară?

Daciana Sârbu: Eliminarea cotelor la zahăr în 2017 - şi nu în 2020 aşa cum au cerut atât România ca stat membru, cât şi Parlamentul European - este într-adevăr un element vulnerabil pentru România. Automat, acest lucru va însemna că producătorii mari din statele puternice vor putea produce mai mult, la preţuri mai mici, iar în acest context, micii producători din state precum România nu vor putea fi competitivi. La eliminarea cotelor este necesar un alt instrument de control al ofertei la nivelul UE.

Reporter: Pe lângă subvenţiile de care vor beneficia, cum plănuieşte reforma PAC să ajute tinerii fermieri?

Daciana Sârbu: Reforma PAC dă un semnal major în favoarea tinerilor fermieri, prin faptul că obligă statele membre să direcţioneze 5% din sumă pentru plăţi directe către această categorie. Aceasta, pe lângă primele de instalare în mediul rural (până în 70.000 de euro) şi ajutorul suplimentar de 25% pe durata primilor 5 ani (pentru suprafeţe până la 90 de ha).

Reporter: Consideraţi că reforma PAC este una echitabilă pentru toate statele membre ale ţării europene?

Daciana Sârbu: Pot să spun că este una mai echitabilă decât în prezent, pentru că urmăreşte reducerea diferenţelor dintre statele membre. Cel mai probabil, nu va fi suficient pentru România, cel puţin din perspectiva nivelului plăţilor directe; de aceea am şi susţinut în negocierile din PE ca României să i se permită să completeze aceste plăţi de la bugetul de stat, pentru a le aduce aproape de media europeană.

Reporter: În ultimii ani, în calitate de eurodeputat, aţi susţinut în special agricultura ecologică. Dat fiind faptul că în ţara noastră se practică, în continuare, agricultura de subzistenţă, cum apreciaţi că s-ar mula ideea unei agriculturi ecologice pe profilul agricol de la noi din ţară?

Daciana Sârbu: Am susţinut în egală măsură şi cauza fermelor mici, precum şi agricultura tradiţională. M-am gândit în primul rând la situaţia României şi a exploataţiilor de subzistenţă. Cred că UE trebuie să treacă de la filosofia agriculturii axate pe productivitate cu orice preţ la o viziune bazată pe realitatea efectivă din mai multe state membre (nu doar în România), şi anume că există un număr mare de ferme mici, care trebuie ajutate să reziste şi să prospere în această formă. De aceea am insistat şi pe ideea promovării şi consolidării lanţurilor de aprovizionare scurte - micii producători oferă alimente de calitate foarte bună, fie că e vorba de fructe şi legume proaspete, fie de produse tradiţionale, realizate după reţete vechi şi specifice diferitelor regiuni. Ei trebuie sprijiniţi să-şi susţină producţia şi să reuşească să o distribuie în comunităţile lor - aceasta a fost şi tema Forumului la care am participat în mai în Germania, alături de Prinţul Charles, care este un puternic susţinător al acestei idei în plan european.

Tot fragmentarea terenurilor, dar şi lipsa de tehnologizare - elemente pe care le interpretăm în general ca simptome ale înapoierii agriculturii noastre - pot fi şi atuuri pentru convertirea la producţia bio. Deci, din această perspectivă, agricultura ecologică poate fi o şansă inclusiv pentru unele ferme de subzistenţă, dacă există sprijin european la nivel de finanţare.

Reporter: Cum pot combate micii producători asaltul marilor companii pe piaţa din Uniunea Europeană, mai cu seamă în industria seminţelor?

Daciana Sârbu: Efortul micilor producători de a supravieţui pe o piaţă dominată autoritar de marile companii este, într-adevăr, cea mai mare provocare cu care se confruntă astăzi agricultura europeană, nu numai în domeniul seminţelor, ci în general. Rămâne de văzut în ce măsură noile prevederi ale PAC vor ajuta această categorie vulnerabilă, dar şi modul în care statele membre vor reuşi să-şi construiască programe proprii pentru aceştia, în limitele finanţării europene care le va fi alocată.

Reporter: Recent, o comisie prezidenţială a lansat un document care înglobează strategia naţională pentru agricultură. Ce şanse există ca acest plan să fie implementat, sub forma unor măsuri concrete?

Daciana Sârbu: Răspunsul la această întrebare vi-l poate oferi ministerul Agriculturii.

Reporter: Vă mulţumesc!