DAN BARNA, PREŞEDINTELE UNIUNII SALVAŢI ROMÂNIA: "Vom avea o preşedinţie de pluton, în care probabil vom face secretariatul Consiliului UE"

Dan Barna

Jean-Claude Juncker şi Colegiul Comisarilor europeni se află, începând de ieri, la Bucureşti, unde participă la festivităţile dedicate preluării, în mod oficial, de către ţara noastră, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Preluarea oficială, de către ţara noastră, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, a iscat multe controverse atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Mass-media din statele puternice ale Uniunii au criticat guvernul de la Bucureşti şi coaliţia PSD-ALDE. Cu toate acestea, reprezentanţii Guvernului au susţinut că suntem pregătiţi pentru preşedinţia Consiliului UE, chiar dacă liderii

opoziţiei parlamentare au acuzat grave carenţe în privinţa aptitudinilor membrilor cabinetului Dăncilă de a se ridica la cerinţele europene.

Pentru a lămuri sensul evenimentelor din aceste zile, am realizat scurte interviuri cu lideri şi reprezentanţi ai principalelor partide politice.

Reporter: Este guvernul Dăncilă capabil să gestioneze toată această perioadă de şase luni în care vom deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene?

Dan Barna:Acesta ar fi trebuit să fie cel mai prestigios moment din istoria României, de la Principatele Unite ale lui Cuza până astăzi, deoarece niciodată în istorie România nu a avut o poziţie internaţională de prestigiu mai mare decât deţinerea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. În realitate, însă, în ultimii doi ani, în loc să folosim energia şi resursele statului pentru acest moment, care este unul de graţie pentru ţara noastră, Guvernul şi Parlamentul au funcţionat drept case de avocatură pentru Liviu Dragnea. Efectul direct este că România preia o preşedinţie din poziţia de stat care a fost criticat de toată mass-media europeană, a fost criticat vehement de către toate instituţiile europene, de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de către statele membre - şi amintesc scrisorile ambasadelor acestor ţări.

Reporter: Cum consideraţi că sunt priorităţile pe care Guvernul le-a stabilit pentru preşedinţia Consiliului UE?

Dan Barna: Dacă ne uităm la priorităţile pe care Guvernul şi le-a propus, vedem cât de mediocră este perspectiva deţinerii preşedinţiei Consiliului UE din punct de vedere al performanţei potenţiale a cabinetului Dăncilă. Sunt priorităţi cum ar fi convergenţă, digitalizare, priorităţi pe care le-ar alege un student la master la ASE sau la Facultatea de Ştiinţe Politice, când i s-ar cere o temă despre valorile contemporane europene şi definirea lor. Nu este nimic legat de România în mod real, de priorităţile noastre ca stat, de beneficiul pe care îl putem obţine; acela de a pune în dezbaterea Uniunii Europene nişte subiecte importante pentru noi. Ne uităm la preşedinţia anterioară, a Bulgariei, care a avut ca prioritate Balcanii de Vest; o miză pentru Bulgaria. România nu are practic nicio prioritate a ei.

Reporter: Atunci, ce fel de preşedinţie vom avea?

Dan Barna: Vom avea o preşedinţie de pluton, în care probabil vom face secretariatul Consiliului UE, în care sunt convins că vom excela şi vom avea rezultate bune din punct de vedere logistic. Vom lua la timp oamenii de la aeroport, rutele vor fi bune, sunt convins că microfoanele vor funcţiona, mâncarea va fi bună... Ca beneficiu politic al statului român prin deţinerea acestei poziţii, repet, foarte prestigioase, nu avem ce aşteptări să avem, deoarece pentru a avea succes trebuie să bagi ceva în proces. Ori în momentul de faţă, dacă ne uităm la priorităţi, nu băgăm nimic cu adevărat relevant pentru România. Va fi practic o preşedinţie de pluton în cel mai pur sens al cuvântului.

Reporter: Brexit-ul bate la uşa Uniunii Europene. Este guvernul Dăncilă pregătit să gestioneze acest moment dificil?

Dan Barna: Din păcate este o temă pe care o avem în perioada noastră în agendă. Îşi imaginează cineva din România, îşi imaginează vreun jurnalist sau vreun cetăţean că doamna Dăncilă va media credibil o dezbatere între Theresa May, Merkel şi Macron, de exemplu? La modul credibil. Adică îşi imaginează cineva că doamna Dăncilă ar putea fi mediator între Barnier şi guvernul britanic? Ştim foarte bine că 80% din actualul guvern este compus din persoane dintre care unele au probleme mari privind vorbirea limbii române, atât de jos suntem. Nu este o chestiune de viziune ideologică, de stânga sau dreapta, ci ţine de incompetenţa maximă. Miniştrii au probleme în a se exprima în propria limbă, nu mai vorbesc despre limbi străine. Nu avem cum să aşteptăm ceva benefic. Singura miză reală este să nu ne facem de râs.

Reporter: Evenimentele din aceste zile sunt pur formale, ce trebuie trecut în revistă de oficialii europeni?

Dan Barna: Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un proces care include activităţi de protocol. Liderii europeni veniţi la Bucureşti în aceste zile respectă un program stabilit de standardul european. Atât şi nimic mai mult. Ştim foarte bine poziţiile preşedintelui Juncker şi ale celorlalţi reprezentanţi, care în mod constant au avertizat că atacul repetat asupra statului de drept , cum s-a întâmplat în România în ultimii doi ani, izolează ţara noastră şi o pune la marginea Europei. Ultimul raport MCV tocmai a confirmat acest lucru.

Reporter: Consideraţi că evenimentele se desfăşorară într-un cadru propice, atât timp cât sunt departe de prezenţa simplilor cetăţeni?

Dan Barna: Modul în care au fost organizate evenimentele este o confirmare a faptului că actualul guvern nu mai are nimic de a face cu cetăţenii şi cu România; este o confirmare a faptului că acest guvern este casa de avocatură a domnului Dragnea şi că nu are nicio legătură cu interesele reale ale statului român. Acest moment ar fi trebuit să fie o bucurie şi un moment de mândrie pentru cetăţenii români care, din păcate, sunt ţinuţi la distanţă cu garduri şi baricade.

Reporter: Liderii coaliţiei de guvernare au spus în mai multe rânduri că ar trebui realizat un consens politic pe plan intern pe perioada în care deţinem preşedinţia Consiliului UE. Consideraţi că acest consens poate fi realizat?

Dan Barna: Noi am propus în decembrie 2018 un moratoriu pe justiţie. Reacţia coaliţiei PSD-ALDE o cunoaşteţi din declaraţiile pe care liderii acestor două formaţiuni politice le-au făcut, precum şi din manifestările recente ale ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care a solicitat revocarea procurorului general, care a vorbit despre anumite măsuri reparatorii, etc.. Cât timp un guvern este agresor al propriului stat, este foarte greu să consideri că se poate realiza un consens. Ei spun: «Ne-am bătut joc de stabilitatea sistemului juridic din România, am transformat România într-un rai infracţional, dar hai să batem palma şi să ne înţelegem, că e totul în regulă, să fim prieteni». Este un mesaj pe care România nu poate să îl accepte.

Reporter: Vă mulţumesc.

link: Concert UE, în iarna vrajbei noastre

link: MARIUS BUDĂI, MINISTRUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE: "Guvernul este pregătit pentru mandatul în fruntea Consiliului Uniunii Europene"

link: LUDOVIC ORBAN, PREŞEDINTELE PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL: "Retorica majorităţii parlamentare, PSD-ALDE, este una anti-europeană"

link: CONSILIERUL DE STAT LASZLO BORBELY, UDMR: "Trebuie să facem front comun şi să urmărim interesul naţional al ţării"

Opinia Cititorului ( 6 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2019, 08:36)
Guvernul Securității ar fi asigurat leadershipul UE.
Mergi, mă, la oi!
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2019, 09:24)
  În seara asta parcă s-a rupt o vrajă neagră care sufocă România de doi ani. Românii au putut să-i vadă aici, în Ateneu, la noi, pe bampirii de la Bruxelles, care sug sângele poporului, care ne calcă în picioare, care ne tratează ca pe o colonie, cum ne-au tot zbierat în ureche Dragnea, Tăriceanu și banda lor.
  Și au văzut niște oameni câtuși de puțin aroganți, care n-au venit să ne ia de sus și să ne dea ordine. Sau să ne livreze niște texte nepăsătoare și uscate, în langue de bois, căci există și o limbă de lemn europeană.
  Dacia 1300, prima mașină a familiei Tusk, cum a mărturisit în românește Donald Tusk, președintele Consiliului European, s-a dus până în satele cele mai îndepărtate ale României. Tajani, Juncker, Tusk au citat din mari personalități românești, Grigore Gafencu, Emil Cioran, Nichita Stănescu, George Enescu, Brâncuși..., au pomenit momente marcante ale istoriei noastre – a putut astfel să înțeleagă orice român că pe liderii europeni chiar îi interesează țara asta. Mai mult, că vor să ne câștige de partea lor, că au nevoie de noi în această perioadă plină de dificultăți pentru Uniunea Europeană. Asta m-a făcut să mă simt mândru că sunt român, ceea ce rar am prilejul.
  Îți recomandăm
  La Ateneu pute
  altFlorin Negruțiu
  Autor fondator
  De la primele vorbe în limba română ale lui Tusk, a apărut evident ridicolul discursului lui Tăriceanu, care a vorbit în engleză ca să se dea „european”, încercând totodată să păstreze voturile celor care îi aplaudă antieuropenismul de atâtea ori dezgustător.
  Iar Dragnea a devenit grotesc chiar prin absență. Nu cred că este cineva care să nu se fi gândit că locul individului pur și simplu nu era acolo (poate doar lângă Adrian Severin) și că viața României poate să se apropie de normal fără aiurelile antioccidentale scelerate ale baobabului din Scornicești, pardon, Teleorman.
  În lunga sa vorbire căreia, ca să zic așa, i-a dat citire, premierul a tot declamat că România se află ireversibil pe calea europeană, că nu e de conceput o Românie în afara Europei, cu toate eforturile Excelenței Sale Dăncilă de a suprapune Constituția românească Uniunii Europene, pentru a justifica ticăloșii ulterioare.
  Care ticăloșii, cu siguranță vor veni. T. Toader, Teodorovici, Iordache, Leș și ceilalți adunați sub cupola Ateneului vor continua să-și facă fiecare treaba lui murdară.
  Dar refuz să cred că sunt puțini românii care au priceput acum pe ce baliverne mărginașe se ține măgăoaia politică PSD-ALDE...
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2019, 12:48)
  Eh, după toată propaganda asta securistă, parcă te simți altfel furat de multinaționale, sub protecția UE.
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2019, 08:23)
  Corect, ca si dna asta Cretu, prietena intima a lui Collin Powel .
2. nu cred asta!
(mesaj trimis de Salomeea Romanescu în data de 12.01.2019, 17:41)
Temă transversală
Pilonul European al drepturilor sociale având în centru securitatea umană a cetățeanului european,dezvoltarea durabilă și guvernanța umanistă, consecință cu prioritate maximă a Brexit-ului
OBIECTIV GENERAL
- Intărirea identității europene prin introducerea aspectului comunitar european in cultură, educație, formare profesională și ocupare , consecință cu prioritate maximă a Brexit-ului
Motivare
Întrucât, în mod îngrijorător, extremismul pare a căpăta amploare în Europa, sporirea vizibilității numeroaselor beneficii ale Europei în satele, orașele și regiunile noastre este cel mai bun mod de a combate intoleranța, egoismul și forțele de autodistrugere pe care le generează extremismul.
Extinderea domeniului de aplicare al actualului Fond european de ajustare la globalizare astfel încât acesta să sprijine, de exemplu, strategiile de reconversie ale regiunilor; prin rezervarea unei sume nealocate de finanțare care va fi mobilizată pentru evoluții neprevăzute, prin crearea unui set unic de reguli pentru finanțare sau chiar prin creșterea cofinanțării europene pentru a stimula asumarea responsabilității in domeniul educatíei pentru preventie in sanatate si formarii profesionale in domeniul preventiei in sanatate la nivel european.
Guvernanta europeana/globala pentru dezvoltare si securitate umana reprezinta element esential pentru o pace structurala pe continent si in lume in scopul evitarii exit-urilor Europene
Securitatea individuală nu mai poate fi satisfacută numai prin măsuri militare; este necesară o înţelegere multidimensională.
Securitatea umană este dificil de realizat în sistemul internaţional existent, dominat în special de state suverane. Un sistem axat pe state nu poate asigura securitatea şi bunăstarea. Statele-naţiuni riscă să-şi piardă suveranitatea externă şi internă. Conform logicii noastre privind securitatea umană, statele-naţiuni trebuie sâ-şi reordoneze priorităţile; problema este: după ce criterii? Acestea ar putea fi: suveranitatea persoanei umane, participarea la luarea deciziilor şi răspunsul la necesităţile umane neîndeplinite.
Obiective specifice
I. Să integrăm conceptului de dezvoltare durabilă în toate politicile europene și extinderea domeniilor acestui concept și la cultură
Așadar conceptul de dezvoltare durabila va avea 4 componente, dezvoltare economica, sociala de mediu și culturală. Se va pune accent pe dezvoltarea socială și ecologică prin asigurarea securității umane cu cele 7 componente
-securitate economică, socială, de mediu, comunitară, politică, alimentară în toate domeniile sectoriale,
luând în considerare Strategia UE de dezvoltare durabilă (SDD a UE),cu cele şapte provocări cheie:
?Schimbări climatice şi energie curată
?Transport durabil
?Consumul şi producţia durabile
?Conservarea şi gestionarea resurselor naturale
?Sănătatea publică
?Incluziunea socială, demografia si migraţia
?Sărăcia globală şi dezvoltarea durabilă
După exemplul Programului Operațional PO CU care va trebui să sprijine trecerea la o economie verde, prin intervenţii soft care se concentrează pe formarea profesională în domeniile dezvoltării durabile.
Motivare
Intro ducerea lui in cultură, în învățământul de toate gradele și formare profesională la nivel european in scopul creerii de locuri de munca verzi
Educația Verde constituie dezvoltarea conștiinței și a responsabilității elevilor și cursanților cu privire la importanța protejării mediului înconjurător și implicit a sănătății lor. Se poate vedea un progres în ceea ce privește educația nonformală, care oferă o altfel de educație prin dobândirea unor cunoștințe noi, a unor aptitudini și abilități noi prin activități interactive, jocuri de rol, de improvizație și dezbateri. În acest context, însuşirea de către preșcolari,elevi studenti, cursanți a unei conduite ecologice în spiritul protejării sănătații și a mediului din care fac parte devine o necesitate, depăşind statutul de teorie cunoscută şi transformându-se în practică - una care va conduce la crearea unui mediu sănătos.
II. Să integrăm conceptului de securitate umană în cadrul acestui concept de dezvoltare durabilă prin pregătirea curriculumurilor pentru profesii verzi, pentru locuri de muncă verzi și egalitate de șanse a generațiilor viitoare, pentru afaceri verzi care să asigure securitatea ființei umane, securitatea socială, economică, medicală, ecologică, comunitară, politică, depăşind statutul de teorie cunoscută şi transformându-se în practică - una care va conduce la crearea unei abordări integrate, a securității ființei umane, în care accentul să fie pus pe prevenție.
Motivare
Schimbarea structurală la nivelul sistemului internaţional, precum globalizarea şi sfârşitul Războiului Rece are impact asupra Agendei Securităţii, prin căutarea tuturor tipurilor de ameninţări ignorate legate de securitate în Europa de după Războiul Rece, din punct de vedere feminist: foamete, boli, analfabetism, abuz de persoane şi exploatare, poluare a aerului şi a apei, schimbări climatice şi, în special, şomaj. Astfel conceptul comprehensiv al securităţii reprezintă o mare provocare pentru state şi alte instituţii existente. Acest tip de provocare constă într-o nouă legătură între ameninţările politice, de securitate şi economice care au schimbat capacitatea statului de a percepe şi a răspunde noilor tipuri de provocări şi nevoile pentru acţiune de pe o parte şi în provocarea instituţională legată de competenţa instituţiilor existente pentru acţiune internaţională pe de altă parte şi, în sfârşit, pentru potenţialul de coordonare între state şi alte forţe non-statale (transnaţionale şi subnaţionale).
Ce înseamnă exact termenul de securitate umană şi de ce este aşa importantă securitatea umană într-un scenariu optimist de integrare. Ce este securitatea umană?
«Există două aspecte ale securităţii umane – eliberarea de frică şi eliberarea de lipsuri. Eliberarea de lipsuri nu este cu nimic mai puţin importantă decât eliberarea de frică, deoarece obiectivele acesteia constau în asigurarea supravieţuirii şi demnităţii indivizilor ca fiinţe umane. În raportul asupra dezvoltării UNDP 1994 s-a discutat conceptul de securitate umană şi s-au identificat şapte principale categorii de securitate umană – securitate economică (sau eliberarea de sărăcie); securitatea alimentară (eliberarea de foame); securitatea sănătăţii (eliberarea de boală); securitatea mediului (disponibilitatea apei curate şi a aerului curat, de exemplu); securitatea personală (eliberarea de violenţă, crimă, droguri); securitatea comunităţii (libertatea de a participa la viaţa de familie şi a unui grup etnic) şi securitatea politică (libertatea de exercitare a drepturilor fundamentale ale omului)».
Acest obiectiv implica abordare integrată a educației și formării prin programe și proiecte multifond integrate în care să se pună laolaltă toate instrumentele financiare existe la nivel internațional, european și național.Crearea de locuri de muncă prin aceste programe și proiecte integrate elimină riscul pregătirii de șomeri cu înalte diplome.
Asigurarea securității umane implică un obiectiv operațional care dă răspuns multor probleme.
-Să se Introducă un venit global european garantat, după modelul Finlandei, mai nou Italiei și permanentizarea lui în contextul robotizării și tehnologizării Europei, care poate să ofere timp pentru dezvoltare personală, pentru familie pentru dezvoltare comunitară. Acest venit global garantat european finanțat de BCE poate fi suplimentat cu venituri din alte activități lucrative inovatoare.
Dau doar câteva exemple de valoare adaugată adusă de integrarea acestui concept.
1. Job-uri verzi în toate sectoarele de activitate, inclusiv în domeniul prevenției în sănătate, prevenirii conflictelor/ mediator pentru prevenirea conflictelor, expert egalitate de șanse.
2.Afaceri verzi în domeniul protecției mediului și a sănătății a site/urilor Natura 2000 prin exploatarea produselor eco care să aibă pe eticheta specificată calitatea nutrițională
3.Ecoturism/ ghidărie, turism medical. valorificarea potențialului turistic și medical românesc și european și punerea în valoare a etno/medicinei

III. Să se integreze conceptului de guvernanță umanistă în curiculumul tuturor materiilor, prin care educăm viitoarele generații în spiritul cetățeniei active, a democrației participative pentru capacitarea tinerilor să se implice în formularea tuturor strategiilor integrate și a politicilor locale, regionale și europene. Democraţia adevărată se caracterizează prin procese orizontale peste un spectru larg de relaţii, în contrast cu democraţiile parlamentare bazate pe ierarhii verticale.
Propun sa se generalizeze DLRC/Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii prin:
- Strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunităţii pentru
reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie
şi excluziune socială din comunităţile marginalizate (rome şi non
-rome) cu accent pe cele cu populaţie aparţinând minorităţii roma, prin
implementarea de măsuri/ operaţiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC astfel încât să se abordeze integrat proiectele trecând de la finanțare monofond la finanțare multifond.
Aceasta modalitate de abordare integrată și multifond va asigura acțiuni mixte.

Intervențiile finanțate prin alte programe operaționale, cum ar fi Programul Operațional Regional,Programul Național de Dezvoltare Rurală sau Programul Operațional Competitivitate și PO
Capacitate Administrativă, ar putea maximiza efectul acțiunilor
POCU, de exemplu.
In ansamblu, guvernanţa umanistă accentuează criteriile axate pe oameni, cuantificate ca declin al sărăciei, violenţei şi poluării şi prin aderarea crescândă la drepturile omului şi la practicile constituţionale, în special în raport cu segmentele vulnerabile ale societăţii, ca şi prin abateri axiologice de la conceptele materialiste/consumeriste şi patriarhale la implinire umană. Perspectivele de guvernanţă umanistă pun accentual pe responsabilitatea elitelor şi participarea popoarelor lumii şi reprezentanţilor aleşi direcţi ai acestora. Este necesar să se exploreze sensul guvernanţei umaniste într-o serie de contexte conceptuale şi politice.
In concluzie misiunea președintiei României la Consiliul de Miniștri Europa trebuie să fie promovarea unui model de guvernanţă umanistă globală pentru securitate umană in general și medicală în special, prin integrarea conceptului de dezvoltare durabilă în toate politciile europene și prioritățile președinției, deoarece Carta Albă privind Guvernanţa şi Strategia pentru dezvoltare durabilă a UE arată clar semnale ale acestei voinţe politice. Europa are valori umaniste, capacităţi materiale şi instituţii pentru a găsi soluţii la nivel mondial, ca un răspuns soft, feminin la paradoxul democraţiei (răspândirea democraţiei într-un mod foarte nedemocratic) şi dilema securităţii. Întrebarea este cum să faci aceşti actori să lucreze împreună, ţinând cont de interesele lor divergente. Soluţia este să găseşti valorile, care sunt comune tuturor actorilor, cum sunt dezvoltarea umană durabilă, inclusiv pieţe umane şi securitate umană.
Un salt de la logica orizontală a Stângii şi Dreptei la logica comună verticală a ecologiei, feminismului şi dezvoltării durabile, echitabile şi democratice se desfăşoară deja în discursul teoretic. Dezvoltarea nu se referă la sprijinirea câtorva oameni să se îmbogăţească sau la crearea câtorva industrii protejate fără ţel, de care să beneficieze numai elita ţării, numai bogaţii din mediul urban şi lăsarea sărăcimii din mediul rural în mizeria ei. Dezvoltarea durabilă umană se referă la transformarea societăţilor, îmbunătăţirea vieţii săracilor, dând fiecăruia o şansă la succes şi acces la sistemul de sănătate şi la educaţie. Acest gen de dezvoltare nu va avea loc dacă numai câţiva oameni dictează politicile pe care trebuie să le urmeze o ţară. Asigurarea că se iau decizii democratice înseamnă asigurarea că o gamă largă de economişti, oficiali şi experţi din Ţările Europei Centrale şi de Răsărit sunt implicaţi activ în dezbatere pentru un nou model de guvernanţă umană globală. Mai înseamnă că trebuie să existe o largă participare a societăţii civile dincolo de experţi şi politicieni, astfel încât să se ajungă la democratizarea actualei geo-guvernanţe.
Aşadar este nevoie de un salt calitativ la nivel de discurs teoretic pentru a se putea trece de la paradigma geopoliticii la paradigma guvernanţei umaniste în procesul de integrare europeană şi mondială bazat pe concepte cum sunt cele prezentate anterior: dezvoltare durabilă, guvernanţă umanistă şi securitate umană.
Salomeea Romanescu
Sindicatul Consilierilor pentru Afaceri Europene
3. aveti un cv esential d-le dan barna
(mesaj trimis de dobrescu m. emilian în data de 13.01.2019, 16:21)
dati-ne si noya acest cv... daca aveti voie...