Dan Barna sau cum să te sinucizi politic

Dan Barna, preşedintele USR, reuşeşte în numai patru luni ceea ce nu a reuşit niciun alt candidat la prezidenţiale: să îşi submineze şansele de a intra în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie. Dacă rezultatul alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019 îi asigura viitorului candidat prezidenţial al Alianţei 2020 USR PLUS o zestre de 22,36% din numărul total al votanţilor şi un trend de creştere considerabilă, acum, în sondajele de opinie, procentul respectiv s-a diminuat considerabil şi continuă să scadă. Acesta este rezultatul acţiunilor şi declaraţiilor recente ale liderului USR şi urmarea materialului publicat despre Dan Barna de către jurnaliştii de la Rise Project.

O intrare a USR la guvernare ar însemna validarea PNL şi ar putea duce în situaţia ca la următoarele alegeri social-democraţii să se întoarcă pe cai mari la putere susţine Dan Barna. Într-un dialog online cu membrii USR, Barna spune: "Dacă intrăm acum la guvernare, pur şi simplu ne asociem şi validăm PNL. De asta nu trebuie să cerem, nu ştiu, un minister, două-trei PNL-ului, pentru că ne vor da orice. Dacă intrăm cu ei la guvernare şi-i validăm, înseamnă pentru ei raiul pe pământ. Este exact ce aşteaptă şi-şi doresc de la noi. (...) Prefer să rămână Guvernul Dăncilă încă trei luni decât să se întoarcă din nou PSD cu Ponta şi Tăriceanu vioara întâi".

Discursul lui Barna în faţa colegilor de partid, prin prisma experienţei nefaste de la alegerile parlamentare din 2016, în urma guvernării tehnocrate a lui Dacian Cioloş (noul partener politic al liderului USR), pare la prima vedere unul corect. Numai că el nu ia în calcul riscurile economice, bugetare şi politice (pe plan extern) la care supune ţara cu continuarea guvernării Dăncilă.

Candidatul USR-PLUS la prezidenţiale susţine că actualul cabinet va mai rămâne în funcţie două-trei luni. De fapt, timpul acordat cabinetului Dăncilă va fi mai mare. Alegerile anticipate vor putea fi organizate de viitorul preşedinte al ţării abia după preluarea mandatului. Adică, decizia va putea fi luată abia în 22 decembrie, deoarece mandatul actual al lui Klaus Iohannis se încheie în 21 decembrie.

Din 22 decembrie sau de la sfârşitul anului trebuie calculate încă 45 de zile până la data efectivă a alegerilor, ceea ce înseamnă că acestea vor avea loc în luna februarie. Asta în cazul în care PSD nu ar ataca decizia preşedintelui în contencios administrativ sau constituţional şi CCR să decidă că noul preşedinte ar trebui să facă alte două nominalizări de premier, înainte de dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor anticipate.

Dacă ne păstrăm la calendarul iniţial, cu alegeri în luna februarie a anului viitor, până la afişarea rezultatelor oficiale, constituirea noului guvern şi votul de învestitură acordat de noul Parlament vor mai trece încă două săptămâni. Vom ajunge în luna martie să nu avem bugetul aprobat pentru 2020, pentru că, probabil, nimeni nu va aproba proiectul de buget întocmit de ministrul demis al finanţelor, Eugen Teodorovici. Bănuim că până va fi întocmit şi votat proiectul de buget, vom ajunge în luna aprilie a anului viitor.

Cu alte cuvinte, Dan Barna şi USR propun cetăţenilor şi clasei politice o oprire în timp sau o pierdere de timp, pentru şase luni.

Un alt aspect pe care liderul USR şi colegii săi de partid nu îl iau în considerare este că, dacă guvernul Dăncilă mai rămâne două sau trei luni la Palatul Victoria, România va pierde pos-tul de comisar european alocat în viitoarea Comisie de la Bruxelles. Nominalizarea unei persoane pentru această funcţie este strict atributul Guvernului, iar oficialii europeni nu par dispuşi să accepte niciuna dintre propunerile Cabinetului Dăncilă.

Viitoarea componenţă a Comisiei Europene îşi va începe activitatea la 1 decembrie 2019 şi dacă până atunci România nu va avea alt guvern şi nu va trimite o propunere validă pentru funcţia de comisar european, riscă pierderea acestui portofoliu.

Se pare că, prin deciziile luate de Dan Barna şi USR, interesele comune ale cetăţenilor sunt devansate de interesele sau calculele politice ale res-pectivei formaţiuni politice. În aces-te condiţii, este posibil ca în turul al doilea al prezidenţialelor să avem o confruntare între Iohannis şi Dăncilă sau Iohannis şi Mircea Diaconu, pe care Dan Barna o va urmări din fotoliu.