DAN SCHWARTZ, DESPRE POSIBILA IMPOZITARE A REDUCERII ÎN CAZUL ÎMPRUMUTURILOR ÎN FRANCI ELVEŢIENI: "Băncile vor să-şi asigure deductibilitatea discountului la conversia creditelor"

Actualizare 15:40 Volksbank, obligată să convertească un credit al unui client din franci elveţieni în lei

Volksbank va fi nevoită să convertească un credit al unui client din franci elveţieni în lei, la cursul de schimb din data acordării creditului, după ce Tribunalul Galaţi a respins cererea de revizuire formulată de bancă la o decizie iniţială a instanţei.

Potrivit Tribunalului Galaţi, cererea de revizuire este nefondată, iar hotărârea instanţei este irevocabilă.

Instanţa de la Galaţi a hotărât iniţial, în premieră, ca Volksbank să convertească în lei împrumutul din franci elveţieni, la cursul de schimb de la data acordării împrumutului, plus 10%. În plus, banca trebuie să plătească suma de 32.017,77 de lei, reprezentând contravaloarea comisionului de risc.

---

Impozitarea reducerii din soldul creditelor în franci elveţieni (CHF) după efectuarea conversiei acestora ar veni dintr-o interpretare extensivă a legii, este de părere expertul fiscal Dan Schwartz.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care decizia Volksbank România, potrivit căreia împrumutaţii în CHF vor putea să-şi convertească creditele la un curs de aproximativ 2,5 lei, cu DAE de 5,81%, rezultând un discount de circa 30%, se află în discuţii la Ministerul Finanţelor Publice, care ar putea impozita respectiva reducere, fiind considerată profit în beneficiul clientului, după cum ne-a spus Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR.

Analistul economic Ionel Blănculescu susţine că, având în vedere că vorbim despre contracte încheiate pe anumite sume, o reducere aplicată acestora se consideră profit pentru client şi trebuie impozitat ca atare.

Precizându-ne că, "deşi este extensivă", există şi această posibilitate de interpretare a Codului Fiscal, Dan Schwartz ne-a explicat: "În cazul de faţă, diferenţa apare dintr-o modificare de contract şi, din punctul meu de vedere, nu reprezintă un venit real. În momentul realizării conversiei, condiţiile din contracte pot fi modificate. Practic, se schimbă contractele şi vorbim despre contracte noi, iar reducerea nu poate fi impozitată, pentru că nu constituie venit.

În acelaşi timp, reducerea de cheltuieli nu este impozabilă. În privinţa dobânzilor, legislaţia spune în mod clar că diferenţa dintre dobânda BNR şi dobânda plătită de un salariat nu este impozabilă. Dacă sunt modificate condiţiile de dobândă, pentru impozitarea dobânzii nu există o bază legală".

Expertul fiscal ne-a mai spus că, în principiu, prin reducerea soldului împrumutului, banca va înregistra o cheltuială deductibilă. Însă, dacă noile contracte vor fi autentificate cu titlu de donaţie pentru client, "ca urmare a unui posibil răspuns scurt şi rigid, din partea MFP, potrivit căruia discountul acordat de Volksbank ar avea o formă socială", conform legii, persoanele fizice nu pot fi impozitate, întrucât sponsorizările nu se taxează, dar respectivele sume vor deveni cheltuieli care nu sunt deductibile pentru bănci. "În aceste condiţii, este probabil ca banca să dorească să-şi asigure deductibilitatea acestor cheltuieli", consideră domnul Schwartz.

Domnia sa opinează că totul va depinde de forma pe care o vor avea noile contracte încheiate între bănci şi clienţi: "Soluţii există - dacă debitorul notifică banca spunându-i că nu mai poate plăti, banca trebuie să facă ceva în acest sens pentru ca persoana respectivă să-şi poată achita ratele şi, astfel, nu face o sponsorizare, pierderea fiind de natură comercială. Oricum, să consideri venit impozabil această reducere mi se pare forţat, dar nu ar fi prima dată când Ministerul Finanţelor Publice ar face astfel de lucruri".

În opinia avocatului Simona Miloş, de la Casa de avocatură "Stănescu, Miloş, Dumitru şi Asociaţii", "probabil că se doreşte aplicarea unei impozitări similare cu cea din procedura de insolvenţă, care presupune că reducerea creanţelor pentru o societate comercială este considerată profit şi se impozitează". Pentru persoanele fizice nu există o astfel de lege, completează domnia sa.

De aceeaşi părere este şi Luminiţa Ristea, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Nexia International, care ne-a spus că, în cazul unui agent economic, renunţarea la un credit este considerată venit, iar suma respectivă este impozitată, dar că în cazul persoanelor fizice nu există o reglementare expresă în legislaţie cu privire la acest aspect.

Surse apropiate situaţiei ne-au spus, marţi, că Volksbank România, care are un vast portofoliu de credite în CHF, urmează să deruleze o campanie publicitară prin care să-şi prezinte oferta de conversie a creditelor în franci elveţieni, în condiţiile prezentate mai sus.

Contactaţi de ziarul BURSA, reprezentanţii Volksbank România nu au dorit să comenteze informaţia.

Nicolae Cinteză ne-a declarat că Volksbank a informat Banca Centrală cu privire la această ofertă, precizând: "Am fost informaţi de către bancă referitor la această hotărâre, dar Banca Naţională nu are nicio implicare, decizia nu-i aparţine".

Domnul Cinteză consideră că soluţia Volksbank este una bună şi că instituţia financiară a făcut deja primul pas în această direcţie, prin majorarea capitalului social.

Şeful Supravegherii de la BNR ne-a explicat că soluţia identificată de Volksbank reprezintă o conversie a creditelor contractate în CHF la cursul zilei, cu un discount aplicat: "Conversia va fi făcută la cursul din ziua respectivă (n.r. ziua în care va fi efectuată conversia), cu acordarea unui discount pe expunere. Mai exact, întâi se va face transferul în lei la cursul din ziua conversiei, după care va fi aplicat discountul la expunere. Astfel, dacă vom împărţi expunerea rămasă la volumul de franci elveţieni, ne va ieşi un curs de 2 lei şi ceva pentru un CHF".

Gheorghe Piperea, avocatul a circa 2.500 de reclamanţi care au solicitat în instanţă denominarea creditelor în franci elveţieni, susţine că, dacă se va întâmpla acest lucru, toate instituţiile financiare care au astfel de credite vor fi în situaţia să ia decizii similare, "altfel Volksbank ar putea să facă o adevărată afacere, preluând creditele de la celelalte instituţii financiare, în baza înţelegerilor cu clienţii altor bănci, după care le va converti în altă monedă".

Volksbank este una dintre instituţiile financiare care au acordat împrumuturi în CHF, în 2007-2008, în ultima perioadă nivelul creditelor neperformante înregistrând creşteri importante.

În acei ani, dobânzile practicate la împrumuturile în franci elveţieni (CHF) erau de 4-5%, iar cursul leu/CHF era de 2 lei, în timp ce, acum, un franc elevţian costă în jur de 3,6 lei.

Scandalul creditelor în franci elveţieni a luat proporţii, atât la noi, cât şi la nivel european, în contextul în care câteva mii de împrumutaţi în CHF au chemat băncile în judecată solicitând denominarea creditelor, printre instituţiile bancare împotriva cărora au fost intentate acţiuni în instanţă numărându-se Volksbank, Raiffeisen, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Millennium Bank.

În primăvara anului în curs, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria. Potrivit deciziei CJUE, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei, întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive.

În ţara noastră, trei iniţiative legislative legate de împrumuturile contractate în valută în perioada 2007-2008 se află, în prezent, în dezbatere în Camera Deputaţilor.

În luna iunie, a apărut şi prima decizie a Instanţei din România, irevocabilă, potrivit căreia Volksbank a pierdut în faţa unui client, banca fiind obligată să convertească în lei creditul contractat în franci elveţieni, la cursul din momentul acordării împrumutului, cu o majorare de 10%.

Banca a apelat la o formulă extraordinară de atac, Tribunalul de la Galaţi urmând să se pronunţe astăzi, în acest caz.