DAN SUCIU, BNR: "Pentru stăvilirea preţurilor avem nevoie de un guvern cu puteri depline"

Banca Naţională a României (BNR) a decis să folosează principalul instrument de temperare a presiunilor inflaţioniste, majorând dobânda de politică monetară, în încercarea de a tempera creşterea preţurilor, altele decât cele energetice pe care BNR nu le poate influenţa prin instrumentarul pe care îl are la dispozitie, a declarat, ieri, într-o intervenţie la Digi24, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. Acesta a mai afirmat că pentru stăvilirea preţurilor este nevoie de un guvern cu puteri depline şi deci de rezolvarea crizei politice.

Suciu a afirmat: "Am analizat foarte bine situaţia şi acum am găsit momentul oportun pentru a face această majorare de dobândă după ce pe tot parcursul anului am fost extrem de activi în încercarea de a tempera preţurile prin alte instrumente pe care le-am avut la dispoziţie, poate mai puţin spectaculoase. De data aceasta am folosit creşterea de dobândă, principalul nostru instrument, pentru a încerca să ancorăm creşterile de preţuri, altele decât cele din energie asupra cărora nu avem niciun efect prin instrumentarul pe care îl avem la dispoziţie. Şi acolo am sesizat o anumită tendinţă de creştere. Credem că e momentul oportun pentru a ancora aceste creşteri şi să avem măcăr în această zonă de preţuri un efect de temperare".

Purtătorul de cuvânt al băncii centrale a explicat că asistăm la o scumpire a banilor, iar costul ridicat al banilor se va observa imediat pe piaţa dobânzilor care vor creşte atât pentru credite, cât şi pentru depozite.

"Decizia noastă presupune o scumpire a banilor. În consecinţă, avem un cost al banilor ceva mai mare, iar acest cost se vede evident în credite, dar şi în dobânzi. Şi în dobânzile la depozite. De mult ori ignorăm acest efect al deciziilor de politică monetară. Vom avea creşteri de dobânzi pe toate aspectele pentru că banii devin mai importanţi, mai scumpi şi încep să fie mai puţin afectaţi de inflaţie. Este pasul pe care l-am făcut şi aşteptăm să vedem consecinţele, cum se vor reflecta. Deocamdată credem că decizia a fost luată chiar la momentul potrivit pentru că a coincis şi cu o criză politică ce pare departe de rezolvare", a explicat Suciu.

Potrivit acestuia, o eventuală nouă creştere a dobânzii-cheie la următoarea şedinţă de politică monetară din noiembrie va depinde de parametrii economici care susţin sau nu o astfel de decizie şi evident de rezolvarea crizei politice.

"Depindem foarte mult de cum va fi asimilată această creştere de dobândă, pe de o parte; pe de altă parte, de ceilalţi parametri economici care susţin o eventuală altă creştere şi evident de rezolvarea crizei politice pentru că aşteptăm să lucrăm împreună cu un guvern pentru mixul de politici (economice) la care facem apel prin fiecare comunicat de politică monetară pe care îl dăm. Anunţăm că pentru stăvilirea preţurilor este nevoie de un mix de politici monetare şi politici fiscale pe care (numai) un guvern cu puteri depline le poate implementa", a afirmat oficialul BNR.

Dan Suciu a mai spus că decizia de majorare a ratei-cheie a fost luată înainte demiterea guvernului şi data şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR doar a coincis cu data picării executivului în Parlament.

"Nu, nu pot spune că (demiterea guvernului) a avut vreun impact. Ne uităm la parametrii economici pe care îi avem în calcul, vedem o presiune inflaţionistă care a crescut mult mai mult decât era estimat şi în consecinţă (acesta) a fost primul motiv pentru care am luat această decizie. Repet, am considerat că este momentul oportun şi avem toate motivele să considerăm că este momentul oportun, nu avea sens să venim mai devreme cu o decizie de vreme ce celelalte instrumente de limitare a lichidităţii din piaţă au dat rezultate până luna aceasta şi mai ales dobânda pe care am avut-o până acum a permis economiei să-şi revină aproape complet după anul complicat 2020 pe care l-am avut", a spus Dan Suciu.

Potrivit acestuia, "ţinta de inflaţie rămane cea care este", de 5,6% la finalul lunii decembrie.

"Vom vedea prognoza pe final de an (în noiembrie - n.r.), dar ţinta ne face să ne calibrăm mai bine deciziile, chiar dacă probabil în acest an nu va fi atinsă", a declarat Dan Suciu.

De notat că ROBOR la 3 luni a crescut lent dar constant în ultimele 2 luni, iar ieri ceva mai abrupt după integrarea deciziei de marţi. În 23 septembrie ROBOR la 3 luni acesta se situa la o valoare de 1,61%, iar ieri a urcat pînă la 2,07% pe an. Marţi, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,81%. Faţă de luna august, ROBOR la 3 luni este mai mare cu 25%.

Analiştii Erste anticipează acum o nouă majorare a ratei-cheie de 0,25%, la 1,75%, la întâlnirea BNR din 9 noiembrie în condiţiile în care BNR a semnalat că este pregătită să continue ciclul de majorare a dobânzilor şi în condiţiile în care banca centrală ar fi interesată să protejeze cursul de schimb până în luna ianuarie 2022.

"Prin implementarea mai rapidă a majorărilor BNR ţinteşte cel mai probabil o rată terminală mai scăzută pentru ciclul actual de întărire (a politicii), asta depinzând totuşi de perspectiva fiscală. Vedem rata terminală pentru acest ciclu la 2,50%, atinsă până la mijlocul lui 2022 mai degrabă decât la finalul lui 2022 în condiţiile în care consolidarea fiscală este de aşteptat să fie mai lentă decât ce estima anterior având în vedere incertitudinile politice", arată analiştii Erste.