DANIEL DĂIANU: "Avem nevoie de capital autohton responsabil inclusiv în sistemul bancar"

Ţara noastră are nevoie de o prezenţă responsabilă a capitalului autohton în domenii strategice, inclusiv cel financiar, a spus, vineri, Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Prezent la un seminar cu tema "România în Uniunea Europeană", organizat de Academia Română, domnia sa a menţionat: "CEC să fie mai bine capitalizată, la fel şi Eximbank (care să devină o bancă de dezvoltare, similară cu KfW din Germania).

Este de examinat preluarea unor subsidiare ale unor bănci străine ce operează în România. Un asemenea demers nu intră în coliziune cu logica Uniunii Bancare în măsura în care este iniţiat pentru întărirea robusteţii economiei, a stabilităţii financiare".

O misiune pe care trebuie să o îndeplinim este creşterea veniturilor publice şi fiscale, în condiţiile în care evaziunea fiscală este o trăsătură cronicizată, devenită structurală la noi, a avertizat domnul Dăianu.

Ţara noastră are cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană, a subliniat Daniel Dăianu.

În acest context, domnul Dăianu a arătat că blocajul se află în zona transferurilor fiscale.

Domnia sa a subliniat că "banul public şi banul privat se cheltuiesc aiurea, la noi", nefiind făcute investiţii publice. Domnul Dăianu a mai spus că România are o stare aflată între echilibre precare şi slăbiciuni instituţionale importante.

Daniel Dăianu a vorbit şi despre criteriile, avantajele şi dezavantajele aderării ţării noastre la Zona Euro. România are cea mai diferită structură a economiei, comparativ cu zona euro şi ar avea cel mai mult de pierdut în urma renunţării la politica monetară proprie, a precizat domnul Dăianu, concluzionând că adevărata miză a adoptării euro în România este în ce condiţii vom face acest pas.

În opinia domniei sale, printre dezavantajele aparteneţei la zona euro se numără lipsa împrumutătorului de ultimă instanţă, faptul că accentul cade pe piaţa muncii, politica fiscală, politica macro-prudenţială la nivel naţional în cazul şocurilor asimetrice (în lipsa unei autorităţi fiscale centralizate care să permită împărţirea poverii, iar mişcarea liberă a capitalurilor poate favoriza ascunderea deficienţelor structurale şi de politici economice) şi acumularea dezechilibrelor.

Analiza convergenţei preţurilor trebuie corelată cu analiza convergenţei salariilor, a menţionat domnia sa, subliniind că factorul esenţial de creştere este competitivitatea, care depinde de infrastructură, dezvoltare instituţională, sofisticarea afacerilor şi, mai ales, inovare.

Daniel Dăianu a declarat: "Dacă România şi-ar păstra ritmul mediu de creştere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci ar reuşi sa ajungă din urmă media zonei euro în 27 ani, iar 75% din această medie ar putea s-o atingă în 13 ani. Dacă România ar creşte economic în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urmă media zonei euro în 18 ani, iar nivelul de 75% din media zonei euro ar putea fi atins în 9 ani, adică în 2024".

Domnia sa a menţionat: "Aderarea va fi o decizie politică, ce trebuie să se bucure de cel mai larg sprijin democratic, al cetăţenilor. Aderarea la Uniunea Bancară poate precede aderarea la zona euro, iar geopolitica poate grăbi aderarea. Decalajul mare de dezvoltare între România şi zona euro este principala piedică în adoptarea monedei unice. (...) Adoptarea monedei unice poate aduce beneficii mai mari decât costuri dacă structura economiilor este apropiată".

În opinia lui Daniel Dăianu, planul de trecere la euro al României ar trebui sa conţină:

- etape concrete de realizare a obiectivelor intermediare/finale;

- termene de evaluare a acestor etape;

- analize tehnice de fundamentare a fiecărui pas/etapă/termen monitorizare a implementării paşilor propuşi, pe baza unor indicatori de evaluare a obiectivelor".

Obiectivele principale sunt recuperarea decalajului de convergenţă reală, îndeplinirea unor condiţii structurale (dezvoltarea infrastructurii, creşterea veniturilor fiscale care să mărească "spaţiul fiscal", consolidarea finanţelor publice în mod durabil, creşterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structură mai bună a producţiei, de tip high-value added, finanţarea adecvată a educaţiei şi sănătatii etc.), Uniunea Bancară şi adoptarea euro.

• Mugur Isărescu: "Consolidarea Uniunii Europene este, poate, un proiect incomplet şi imperfect, dar nicidecum un proiect care ar merita abandonat"

Consolidarea Uniunii Europene este, poate, un proiect incomplet şi imperfect, dar nicidecum un proiect care ar merita abandonat, consideră Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, apreciind: "După ce s-a extins substanţial de la începuturile sale până în prezent, ajungând - înainte de materializarea Brexit-ului - la 28 de ţări membre (faţă de doar şase în anii '50), este vital ca Uniunea Europeană să îşi consolideze instituţiile şi să finalizeze reformarea cadrului de guvernanţă".

Referitor la problematica intrării în zona euro, şeful Băncii centrale a subliniat că tendinţa nu este de abandonare a acestui obiectiv, ci de tratare a sa într-o manieră mai prudentă, mai cuprinzătoare şi responsabilă: "După izbucnirea crizei economice şi financiare globale, a devenit clar că pentru a beneficia de avantajele adoptării euro nu este nicidecum suficient să fie îndeplinite, în sens restrâns, criteriile de la Maastricht. De fapt, se impune îndeplinirea durabilă - şi nu accidentală, forţată sau temporară - a criteriilor de convergenţă nominală, ceea ce înseamnă crearea condiţiilor pentru convergenţa reală. Ţin să amintesc că durabilitatea convergenţei (nu numai a convergenţei nominale), a fost prevăzută chiar în Tratatul de la Maastricht, doar că acest «amănunt» a fost, cel puţin pentru o vreme, prea puţin luat în considerare. Această durabilitate presupune în mod obligatoriu o masă critică de convergenţă reală. Chiar dacă nu are o definiţie fără echivoc şi nici repere numerice clar statuate, nivelul de convergenţă reală este un parametru esenţial din perspectiva succesului unui stat în interiorul zonei euro. A adopta moneda unică fără a fi atins în prealabil un nivel relativ ridicat de convergenţă a venitului pe locuitor este contraproductiv, căci un decalaj prea mare din punct de vedere al convergenţei reale prezintă multe riscuri, inclusiv riscul complicării gestionării ciclurilor economice în absenţa unei politici monetare independente".

Mugur Isărescu a precizat că ţara noastră îndeplineşte cumulativ criteriile de la Maastricht, fără întrerupere, începând din iulie 2015: "Este o performanţă notabilă, obţinută prin eforturi susţinute pe parcursul multor ani. Este foarte important, însă, ca politicile economice promovate în continuare de autorităţile române să asigure satisfacerea pe mai departe a acestor criterii. Faptul că acum stăm bine din perspectiva unor criterii nu garantează cu nimic că vom sta la fel de bine şi peste un an sau doi, dacă nu aplicăm în mod consecvent politici adecvate".

Forţarea şi trenarea convergenţei sunt deopotrivă nocive, iar a crede că se poate realiza convergenţa prin arderea etapelor este o iluzie periculoasă, a avertizat Mugur Isărescu.

Domnia sa a menţionat, vineri, în cadrul unui seminar de profil, că păstrarea echilibrelor este o condiţie necesară, dar nu suficientă.

Guvernatorul a mai spus că ar trebui să se acţioneze cu prioritate pentru remedierea problemelor care împiedică progrese rapide în domenii cum ar fi investiţiile publice, adăugând: "Aş face o menţiune specială pentru cele care vizează piaţa muncii, ale cărei deficienţe structurale, şi anume capacitatea scăzută de a reţine vârfurile, neconcordanţa între pregătirea forţei de muncă şi cerinţele angajatorilor, mobilitatea internă încă scăzută, reprezintă constrângeri din ce în ce mai pronunţate la adresa potenţialului de dezvoltare. În aceeaşi idee, cred că merită spus şi faptul că o evaluare recentă a FMI relevă că ritmul anual de creştere a PIB potenţial poate fi majorat la circa 4,5% dacă se maximizează absorbţia fondurilor europene. Întrucât utilizarea fondurilor europene este asociată cu o eficienţă sporită a investiţiilor publice, iar alocarea lor ţinteşte domenii unde România are un deficit considerabil de astfel de investiţii (de exemplu, infrastructură mare), rolul acestor fonduri în sprijinirea creşterii economice durabile este esenţial".

Guvernatorul BNR a subliniat că, în zona Bucureşti-Ilfov, nivelul de trai a devenit superior mediei UE, iar vestul şi centrul ţării converg rapid spre acest deziderat, având drept principal catalizator prezenţa investiţiilor străine directe. În schimb, regiuni din sudul şi estul ţării sunt printre cele mai sărace regiuni din Europa şi au realizat progrese relativ modeste în ultimul deceniu.

Comisia Europeană a semnalat riscul ridicat de excluziune socială în aceste zone, însă noi ar trebui să sesizăm primii aceste probleme, a menţionat domnul Isărescu, precizând: "Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acţionează în sensul permanentizării decalajelor de dezvoltare. Este evident că se impun măsuri concrete în sensul ameliorării acestei situaţii dacă ne dorim ca România să adere cu succes la zona euro".