DANIEL DĂIANU: "Corecţia bugetului public cere raţiune şi cifre chibzuite"

Pandemia a lovit năprasnic lumea, a provocat o criză sanitară globală şi o criză economică severă. Există multă anxietate, presiune psihologică pe oameni, se arată într-un comunicat remis redacţiei de Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Vaccinarea populaţiei ajută redresarea, însă economiile sunt încă suferinde. De aceea, regulile fiscale rămân "dezactivate" în UE şi în perioada 2021-2022. Revenirea PIB-ului la nivelul pre-pandemie este aşteptată în unele state din UE în acest an, în altele în 2022. Dar va fi o redresare dificilă, neuniformă, cu daune de durată, cu transformări induse de noi tehnologii şi efecte ale schimbării de climă.

Acesta este contextul general în care se mişcă economia noastră care, spre deosebire de celelalte din UE, a pornit războiul cu virusul Covid-19 cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB, cel mai înalt în UE. În 2020, deficitul cash (încasări vs. ieşiri efective) al bugetului public a fost de 9,79% din PIB, încadrabil în tabloul european.

Pentru 2021, Guvernul ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB (ESA de 8,23% din PIB), ce indică debutul corecţiei macroeconomice, ce a fost amânat de pandemie. Începutul corecţiei defineşte proiecţia bugetară, care a fost subliniată şi de Consiliul Fiscal (CF). Tot CF a notat ponderea investiţiilor, ce ar urmă să crească la 5,5% din PIB în acest an.

Există însă neclarităţi la venituri bugetare (ce includ venituri fiscale şi nefiscale) care, potrivit strategiei fiscal bugetare (SFB), ar rămâne în jur de 31% din PIB până în 2024, adică perioada ce corespunde corecţiei deficitului bugetar către 3% din PIB (cash şi ESA), spune Dăianu.

"Şi acest an va testa răbdarea oamenilor, rezilienţa comunităţilor, a firmelor, capacitatea autorităţilor de a gestiona o situaţie tare complicată. Cum este firesc, discuţii sunt pe temele ce preocupă opinia publică. Dar este esenţial că interesele cetăţenilor legate de sănătate şi premize de baza pentru viaţă economică să fie tratate cu luciditate de toţi în societate. Solidaritatea şi responsabilitatea contează enorm în asemenea condiţii dificile, iar mize mici, personale, este bine să fie lăsate deoparte", arată analistul economic.

Tema corectiei bugetului public este dezbătută şi s-a conturat un curent de opinie ce câştigă greutate, cu o matrice de gândire schiţată mai jos: Corecţia bugetului trebuie să fie graduală, pe câţiva ani; gradualizarea este cerută de evitarea împiedicării redresării economice. Este greşită analogia cu anii 2010-2011, cu tăieri drastice de venituri personale; bugetul public din 2021 nu este de austeritate. Trebuie să fie mobilizate resurse şi în acest an în lupta contra pandemiei şi sprijinirea economiei, a locurilor de muncă. Este nevoie de limitare a cheltuielilor bugetare, de o restructurare. Se impune o reforma a salarizării în sectorul bugetar pentru a elimina inechităţi şi excese; nu trebuie neglijată reforma sistemului de pensii, ce conţine inechităţi importante

Dăianu se referă şi la faptul că reforma guvernanţei companiilor de stat este necesară, mai ales că rezultatele sunt uşor de comparat cu resursele utilizate; este imperativă o creştere a veniturilor fiscale, în sine şi pentru a ajută procesul de corecţie; declaraţii oficiale arată că se înţelege nevoia de a le creşte în mod semnificativ.

Absorbţia fondurilor europene (inclusiv Next Generation EU/NGEU) ar putea aduce un plus anual de resurse la bugetul public de peste 2,5% din PIB, ce ar atenua impactul contracţionist al corecţiei bugetare.

Există redundanţe în aparatul public şi se impune o restructurare nu de faţadă, susţine Dăianu.

"Dar este neavenit să vorbeşti despre necesitatea/posibilitatea de a reduce cu 25-30% personalul în sectorul bugetar. Cei care folosesc cu nonşalanţă asemenea cifre agregate nu înţeleg problemele şi implicaţiile. Necazurile din finanţele publice sunt legate de creşterea masivă şi rapidă a unor venituri personale (prin bugetul public) simultan cu reducerea mare de taxe şi impozite. Această constatare nu anulează nevoia de a fi crescut salarii în sectorul public pentru a stopa hemoragia de capital uman (ex: personal medical), de a mări pensii şi salariul minim în economie. Regimul fiscal autohton este profund inechitabil: nu numai că penalizează pe cei de bună credinţă şi încurajează evaziunea fiscală şi concurenţa fiscală neloială, dar nici nu asigură venituri fiscale îndestulătoare, care să finanţeze bunuri publice de bază", atrage atenţia economistul.

În concluzie, Daniel Dăianu arată că, împreună cu obiectivul de creştere a absorbţiei de resurse europene medii anuale cu 2 - 2,5% din PIB în intervalul 2022 - 2024 (datorită NGEU), corecţia macroeconomică trebuie să aibă două trasee de acţiune: restructurare de cheltuieli; creşterea veniturilor bugetare.

"Una peste alta, este bine să existe atenţie faţă de cifrele folosite în diverse evaluări şi comentarii. Este de repetat că sute de mii de oameni scoşi din sectorul bugetar pentru ajustarea anvelopei salariale nu este o soluţie realistă economic şi social; un coleg economist a avut o formulare neinspirată, fiind însă interpretat că ar fi sugerat o asemenea alternativă la limitări/scăderi de salarii. În politica publică, opţiuni alternative (trade-offs) trebuie să fie fezabile", spune el.

Totodată, economistul subliniază că nu se poate ajunge la o creştere de venituri fiscale de 5-6% din PIB în 3-4 ani, în condiţiile în care România este codaşă în UE cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) de circa 27% în 2019.

"Să ne cântărim bine acţiunile şi vorbele, cifrele pe care le utilizăm. Să nu stresăm oamenii în mod inutil, în vremuri atât de grele. Să dăm dovadă de responsabilitate, solidaritate şi empatie, să nu confecţionăm teme false, mai ales că lupta cu pandemia continuă. Bine că acum există vaccinuri şi vaccinarea este în desfăşurare", a conchis specialistul.